Soluții inovatoare pentru domeniul financiar-bancar, dezvoltate la Accelerator Fintech

Entuziaști și motivați să îmbunătățească procesele și produsele din sectorul financiar-bancar, mai multe startup-uri din țară au participat la programul Fintech Moldova 2021, lansat de Startup Moldova, în parteneriat cu MAIB și Mastercard și cu suportul USAID și al Suediei, în cadrul proiectului Tekwill.

Mary Nemciuc, manageră de programe antreprenoriale, TEKWILL: „Pe măsură ce domeniul IT propulsează inovația, procesele și schimbă paradigmele, crește considerabil și necesitatea produselor noi, care oferă soluții viabile în procesul de tehnologizare a serviciilor din sfera financiar-bancară. Pentru o mai bună înțelegere a necesităților pieței, am identificat un partener privat de încredere, interesat de astfel de soluții, gata să vină cu suport, pilotare și integrare. De aceea, suntem recunoscători implicării partenerilor MAIB și Mastercard în dezvoltarea Verticalei FinTech 2021, care detectează problemele cu care se confruntă companiile bancare și furnizează soluții IT relevante pentru rezolvarea lor.”

Pe parcursul câtorva luni tinerii au lucrat asupra ideilor inovatoare în cadrul primelor două etape ale programului – Hackathon și Accelerator. Cele mai bune 11 startup-uri au fost selectate pentru a trece la nivelul următor de pilotare. Timp de 3 luni, în cadrul Acceleratorului, participanții au avut parte de sesiuni de mentorat și consultanță din partea mentorilor și experților din domeniu, au avut acces la o rețea extinsă de business din domeniul financiar-bancar, au obținut cunoștințe noi și au interacționat cu viitorii clienți, pentru a beneficia de potențiale investiții și informații despre modul în care corporațiile pot susține o inițiativă locală.

Evgeny Frolov, senior startup tracker: „În calitate de senior tracker, sunt mândru că, bazându-ne pe feedbackul de la sfârșitul programului, trackerii au fost desemnați ca unul dintre principalele instrumente eficiente și valoroase acceleratorului. Nu a fost un parcurs simplu, acesta solicită întotdeauna investiții de emoții, timp și cunoștințe, dar este și o experiență extraordinară pentru a sprijini fondatorii în călătoria lor către succes. Sunt bucuros să vă anunț că startup trackers activează acum, în mod deschis, pe piața moldovenească și pot ajuta toate startup-urile locale să ajungă la victorie!”.

În cadrul Acceleratorului au fost dezvoltate 9 soluții, care urmează a fi analizate de MAIB pentru a fi implementate în scopul facilitării proceselor de afaceri în cadrul băncii și pentru a aduce valoare clienților existenți, dar și celor potențiali din sectorul financiar-bancar.

Aliona Stratan, Prim-vicepreședinte MAIB: „Programul de accelerare a avut drept scop de a ajuta startup-urile să-și valideze ideile și să creeze produse, precum și să construiască o relație de suport între MAIB și fiecare dintre aceste startup-uri. Experiența a fost una nouă și pentru noi, provocând persoanele responsabile de produse din cadrul băncii să gândească altfel modul de a construi parteneriate. Contăm pe faptul, ca această primă experiență va continua, facilitând dezvoltarea ecosistemului de parteneriate ale MAIB în beneficiul clienților noștri, dar și a ecosistemului fintech din Republica Moldova”.

La finalul acceleratorului, au avut loc două zile de Demo Day, în care participanții și-au prezentat produsele dezvoltate pe parcursul programului.

Programul FinTech 2021 se va încheia cu o conferință, în luna octombrie, la care vor participa experți, startup-uri și toți cei asociați industriei financiare. În cadrul evenimentului, vor fi discutate provocările industriei, nevoile consumatorilor și potențialul soluțiilor fintech, pentru a construi noi modele de afaceri prin care băncile, companiile din domeniul serviciilor financiare și alți jucători de pe piață ar putea oferi cele mai bune servicii clienților și partenerilor de business.

#solutii inovatoare #FinTech #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.