(FOTO) Angelina Jolie a vândut o pictură de Winston Churchill cu un preț record de 7 milioane de lire sterline

Un tablou al fostului prim-ministru britanic, Winston Churchill, deținut de Angelina Jolie, a fost vândut după șapte luni de licitație la Londra. Prețul de vânzare a fost de aproape de patru ori mai mare decât estimarea inițială și a depășit recordul anterior pentru o pictură realizată de Churchill, care era puțin sub 1,8 milioane de lire sterline.
Este vorba de tabloul „Turnul Moscheii Koutoubia”, pictat în Marrakech în timpul celui de-al doilea Război Mondial, a fost vândut unui cumpărător anonim. Purtătorul de cuvânt al casei de licitație britanice „Christie`s”, a numit-o drept „cea mai importantă operă a lui Churchill”. „Acesta este singurul peisaj pe care l-a realizat în timpul războiului”, a adăugat.

Winston Churchill, a rămas fascinat de priveliștile din oraș și a decis să le întindă pe pânză, chiar în timpul Conferinței de la Casablanca din 1943. Pictura finită, relizată în ulei, i-a oferit-o colegului său din timpul războiului, președintele american Franklin Delano Roosevelt.

Mai târziu, lucrarea a ajuns în posesia actriței Angelina Jolie când a fost scoasă la vânzare în New Orleans în 2011. Alte două picturi ale lui Churchill au intrat și ele la licitație. Acestea împreună cu cea adusă de Jollie, ajung la suma de 9,43 milioane de lire sterline.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a atins o premieră economică istorică: în trimestrul al doilea din 2025, exportul de servicii a depășit, pentru prima dată, exportul de bunuri, marcând o schimbare profundă în structura economiei naționale.

Potrivit expertului în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, acest moment reprezintă „o cotitură istorică”, având în vedere că acum 30 de ani exportul de bunuri era de șase ori mai mare decât cel de servicii. „Exportul de servicii a ajuns la o maximă istorică de 804 milioane USD, depășind exportul de bunuri cu 14 milioane USD. Pentru prima dată în istoria țării, exportul de servicii domină exportul de bunuri”, a declarat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

După recordul din trimestrul II al anului 2022, de 1,22 miliarde USD, exportul de bunuri a scăzut continuu, ajungând la minimumul de 790 milioane USD. În termeni anuali, exporturile de bunuri s-au redus de la 4,34 miliarde la 3,38 miliarde USD, o scădere de aproape un miliard.

În același timp, exportul de servicii a crescut de la 2,70 la 2,88 miliarde USD. Diferența dintre exportul de bunuri și servicii s-a redus de la 2,25 miliarde USD în 2022, la doar 490 milioane USD în 2025. „Avem o tendință clară de dominare a exporturilor de servicii. Scăderea exporturilor de bunuri este puternic amortizată de creșterea serviciilor”, a subliniat analistul.

În prima jumătate a anului 2025, Republica Moldova a exportat servicii în valoare de 1,43 miliarde USD, o triplare față de 2020. Cele mai importante domenii sunt IT-ul, turismul și transportul de pasageri. Exportul de servicii IT a atins 726 milioane USD, cel de transport – 569 milioane USD, iar cel de servicii pentru afaceri – 267 milioane USD.

„Exportul de servicii este motorul următorilor ani de dezvoltare ai Republicii Moldova. Dacă la bunuri avem un deficit comercial de peste 6 miliarde USD, la servicii avem o balanță pozitivă de peste 900 milioane USD, care acoperă 15–20% din deficitul de la bunuri”, a spus Ioniță.

Expertul consideră că exportul de servicii medicale și educaționale are un potențial uriaș, de până la 1,5 miliarde USD anual. În prezent, serviciile de sănătate aduc 72,5 milioane USD, dar ar putea fi dublate sau triplate în următorii ani.

De asemenea, sectorul transporturilor, după o creștere semnificativă post-pandemie, a intrat în stagnare, iar serviciile de prelucrare a materiei prime și construcțiile nu sunt suficient valorificate.

„Economia secolului XXI este economia serviciilor. Republica Moldova trebuie să-și construiască viitorul economic pe servicii – transport, IT, sănătate, educație, turism. Avem oameni, avem competențe, iar tendința actuală ne arată direcția corectă”, a conchis Veaceslav Ioniță.