Moldova îmbătrânită! Pensionarii cresc mai repede ca numărul angajaților

În Republica Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari, iar lunar se pensionează circa 4000 de persoane. Datele statistice relevă că avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. Datele statistice relevă că în 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare pe fundalul migrației.

Or, pensia pentru cea mai mare parte a pensionarilor nu acoperă minimul de există. Ieri, pensia de 2000 de lei a fost votată de deputați în prima lectură. Pensionarii a căror pensie este sub 2000 de lei vor primi diferența până la pensia minimă, sub forma unui supliment de solidaritate.

Proiectul de lege propune ca la determinarea venitului mediu lunar asigurat pentru perioada necontributivă de îngrijire a unui copil cu dizabilitate severă sub vârsta de 18 ani sau a unei persoane cu dizabilitate severă de către unul dintre părinți, tutore sau curator până la angajarea în funcția de asistent personal, să fie luat în considerare salariul mediu lunar pe țară și nu salariul minim pe țară, care este luat în calcul actualmente.

Se estimează că din octombrie, 183 mii de pensionari cu stagiu complet de cotizare, care primeau sub 2000 de lei, vor primi o pensie minimă de 2000 de lei lunar. În prezent, pensia minimă este de 1188.05 de lei. Costul creșterii de pensii este de 521 milioane lei în 2021. În anul 2022, costul estimat al acestei majorări va fi de 2,1 miliarde lei.

Expertul economic, Veaceslav Ioniță în emisiunea sa de analiză economică susține că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova, aparent, a crescut constant. În 2010 era 800 de lei, în prezent este 2067 de lei, ceea ce înseamnă că a fost majorată mai puțin de 2,5 ori. Însă, spune Veaceslav Ioniță, în 2010 salariul mediu pe economie în Republica Moldova era de 2972 de lei, în 2020 acesta a ajuns la 8100 lei. O creștere de 2,75 ori. Iar pensia a crescut doar de 2,34 ori. „Avem o scădere a pensiei comparativ cu salariul, lucru care face ca pensionarii noștri să o ducă din ce în ce mai greu. Situația s-a agravat după anul 2017, când la noi s-a modificat sistemul de indexare al pensiei. Anul trecut, după două indexări, pensia a crescut cu 5,2%, iar dacă era legea veche trebuia să crească cu 9,9%”, a spus economistul.

În Republica Moldova, un angajat din sectorul real al economiei întreține două persoane: fie că este vorba despre un bugetar, pensionar sau un beneficiar de prestații și alocații sociale.

Datele statistice relevă că în Republica Moldova sunt peste 696 de mii de pensionari, iar lunar se pensionează circa 4000 de persoane. Datele statistice relevă că avem o reducere constantă a numărului contribuabililor. În 2020, forța de muncă a constituit 867 de mii de persoane față de un milion în 2017 și există tendința ca aceasta să scadă în continuare pe fundalul migrației.

#forta de munca #majorare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.