Expert economic: Republica Moldova trebuie să încurajeze comerțul online în favoarea celui off-line

În ultimele 12 luni, volumul vânzărilor online, doar cu plata cardurilor a ajuns la 11 miliarde de lei. De asemenea, în ultimii doi ani de zile, volumul vânzărilor online cu cardul se dublează. Potrivit lui Veaceslav Ioniță aceasta este o piață care se dezvoltă într-un ritm destul de rapid.

Din toate plățile pe care le fac moldovenii cu cardul, 13% sunt plățile online, acestea s-au dublat față de anul 2016 când acestea reprezentau doar 6%.

Din aceste motive, expertul economic consideră că Republica Moldova trebuie să încurajeze comerțul online în favoarea celui off-line.

Pandemia a fost cea care a adus venituri considerabile anume companiile care se ocupă cu comerțul online. Din acest motiv, la moment, competiția deja nu mai poate fi considerată locală, dar globală.

„Autoritățile țării noastre trebuie să răspundă la o întrebare clară: Ce consumă cetățenii noștri pe online? Care sunt produsele pe care le procură ei? și să vedem în ce măsură putem încuraja ca acest consum să aibă loc în interiorul Republicii Moldova.”

Cetățenii noștri cheltuie banii pentru trei dimensiuni:

procură bunuri și servicii peste hotare;
procură bunuri și servicii în interiorul țării;
Internet banking (facturi, impozite, plăți comunale).

Din datele oferite, se poate observa că moldovenii cheltuie mai mulți bani pentru bunurile și serviciile de peste hotare decât pentru cele din interiorul țării, ceea ce este în defavoare economiei țării.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță autoritățile țării noastre trebuie să dezvolte comerțul online din două motive:

de a câștiga competiția cu comerțul de peste hotare;
de a câștiga competiția cu comerțul în numerar, care de cele mai multe ori este fără plata impozitelor.

Dezvoltarea comerțului online va ajuta și la dezvoltarea semnificativă a economiei țării.

În acest sens, expertul economic vine și cu câteva recomandări:

Un alt aspect important menționat de Veaceslav Ioniță este că, în interiorul țării, comerțul online cu cardurile bancare a crescut datorită internet bankingului, iar procurările de bunuri din interiorul țării șunt la un nivel foarte scăzut.

#comert online #plata cu cardul #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.