Joburi de viitor: (63) Strategist pentru sisteme energetice integrate

Angajat la nivel de oraș sau regional, strategul pentru sisteme energetice integrate lucrează cu coordonatorii de creștere a comunității regionale și locale, instalatorii de sisteme de energie și date, proiectanții de habitate umane și inginerii de soluții de energie durabilă pentru a proiecta sisteme energetice urbane eficiente, durabile și sigure.

Strategist pentru sisteme energetice integrate: Responsabilități/Atribuții

Strategiștii aduc o cunoaștere profundă a nevoilor de energie ale oamenilor din zona locală, împreună cu avantajele de mediu ale zonei locale, pentru a proiecta un plan la nivel înalt pentru sistemele energetice din regiuni. Lucrând cu inginerii de soluții pentru energie durabilă, resursele unei zone vor fi luate în considerare la generarea de energie (cum ar fi vântul, soarele, valurile, accesul la apă). Aceștia pot comanda programe de modernizare a sistemelor energetice existente pentru a se actualiza la surse regenerabile pentru a aduce toate sistemele localizate la standardul cerut.
Strategistul pentru sisteme energetice integrate va avea un rol la nivel înalt în determinarea modului în care sistemele energetice sunt integrate și gestionate.

Strategist pentru sisteme energetice integrate: Abilități

Vor fi lideri cu abilități în gestionarea personalului, ideilor și sistemelor complexe. Aceștia vor fi responsabili de aplicarea politicilor în vigoare.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.