Joburi de viitor: (62) Proiectant de habitate umane

Numărul de oameni care locuiesc în orașe crește în continuare. Ca urmare, proiectanții de habitate umane vor proiecta orașe inteligente cu clădiri mai înalte, transporturi ridicate, agricultură verticală și porturi verticale (porturi de navete aeriene și spațiale cu piste verticale).

Proiectant de habitate umane: Responsabilități/Atribuții

Proiectanții de habitate umane dezvoltă și proiectează utilizarea terenurilor și mediul construit, inclusiv aerul, apa și infrastructura zonelor urbane, cum ar fi rețelele de transport, comunicații și distribuție.

Ei folosesc teoria regenerativă, practicile economiei circulare și principiile net pozitive de proiectare pentru a construi condiții eficiente de viață și de lucru. În timp ce milioane de oameni trăiesc în aceste așezări verticale enorme, proiectanții de habitate umane se concentrează, de asemenea, pe construirea de comunități locale care să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea. Toate clădirile sunt construite având în vedere durabilitatea mediului și echilibrul ecosistemului și sunt menținute și în acest fel.
Proiectanții de habitate umane se bazează pe mii de senzori de mediu distribuiți prin orașe, datele din care sunt analizate folosind algoritmi avansați pentru a informa procesele de proiectare și întreținere.

Proiectant de habitate umane: Abilități

Proiectanții de habitate umane au evoluat din profesia de urbanist. Ei au cunoștințe despre teoria planificării și pot avea o pregătire educațională în arhitectură, economie, managementul mediului sau știință, geografie sau sociologie. Vor fi interesați de problemele sociale, economice, de mediu și culturale și de intersecția lor. Au bune abilități de comunicare scrisă și orală, atenție la detalii și abilități analitice și de rezolvare a problemelor. Abilitățile lor vizuo-spațiale sunt excelente, la fel ca și competențele lor digitale și capacitatea de a da sens datelor mari folosind tehnici algoritmice.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Guvernul analizează posibilitatea reducerii poverii fiscale pe salarii, însă o eventuală schimbare nu este sigură nici măcar pentru anul 2027, fiind vorba despre un proces de durată care necesită modelări și recalculări ample.

Gavriliță a precizat că ideea de reducere a taxării muncii este deocamdată o „dorință și o preferință”. „Intenționăm să venim cu aceste reduceri din anul 2027”.

„Consider că povara pe salarii este mare. Când taxăm munca, taxăm costurile companiilor și le afectăm competitivitatea. De asta cred că trebuie să ne orientăm ca stat mai mult spre profituri, nu spre costuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este mutarea graduală a poverii fiscale de pe salarii către profit și către o bază fiscală mai largă, astfel încât statul să colecteze „mai echitabil”, fără a penaliza direct munca angajaților.

„Unde se reține din munca oamenilor, acolo ar trebui să colectăm mai puțin. Ca să rezolvăm problema salariilor și a veniturilor cetățenilor. Dar este un lucru de durată. Vom reveni cu detalii pe parcursul anului, după ce vom re-evalua și modela un sistem optim de taxare”.

Ministrul a subliniat că mărirea bazei fiscale este una dintre priorități, adică atragerea mai multor contribuabili și venituri în zona legală, nu creșterea taxelor pe cei care deja plătesc.

„Nu trebuie să colectăm mai mult pe unitate, ci mai agil, dintr-o bază mai largă. Creșterea economică trebuie să aducă mai mulți contribuabili, nu să îi împovăreze pe cei existenți”, a punctat Gavriliță.

În prezent, angajatul achită 12% cota impozitului pe venit și 9% pentru asigurarea medicală,, în timp ce angajatorul achită 18% în fondul asigurărilor sociale.