Joburi de viitor: (62) Proiectant de habitate umane

Numărul de oameni care locuiesc în orașe crește în continuare. Ca urmare, proiectanții de habitate umane vor proiecta orașe inteligente cu clădiri mai înalte, transporturi ridicate, agricultură verticală și porturi verticale (porturi de navete aeriene și spațiale cu piste verticale).

Proiectant de habitate umane: Responsabilități/Atribuții

Proiectanții de habitate umane dezvoltă și proiectează utilizarea terenurilor și mediul construit, inclusiv aerul, apa și infrastructura zonelor urbane, cum ar fi rețelele de transport, comunicații și distribuție.

Ei folosesc teoria regenerativă, practicile economiei circulare și principiile net pozitive de proiectare pentru a construi condiții eficiente de viață și de lucru. În timp ce milioane de oameni trăiesc în aceste așezări verticale enorme, proiectanții de habitate umane se concentrează, de asemenea, pe construirea de comunități locale care să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea. Toate clădirile sunt construite având în vedere durabilitatea mediului și echilibrul ecosistemului și sunt menținute și în acest fel.
Proiectanții de habitate umane se bazează pe mii de senzori de mediu distribuiți prin orașe, datele din care sunt analizate folosind algoritmi avansați pentru a informa procesele de proiectare și întreținere.

Proiectant de habitate umane: Abilități

Proiectanții de habitate umane au evoluat din profesia de urbanist. Ei au cunoștințe despre teoria planificării și pot avea o pregătire educațională în arhitectură, economie, managementul mediului sau știință, geografie sau sociologie. Vor fi interesați de problemele sociale, economice, de mediu și culturale și de intersecția lor. Au bune abilități de comunicare scrisă și orală, atenție la detalii și abilități analitice și de rezolvare a problemelor. Abilitățile lor vizuo-spațiale sunt excelente, la fel ca și competențele lor digitale și capacitatea de a da sens datelor mari folosind tehnici algoritmice.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Construcția centurii Chișinăului avansează spre o nouă etapă, după ce autoritățile au finalizat studiul de fezabilitate pentru sectorul al doilea, cu o lungime de aproximativ 8,8 kilometri. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a anunțat, în cadrul emisiunii de la Vocea Basarabiei, că finanțarea este asigurată, iar următorul pas este lansarea licitației pentru selectarea companiei care va executa lucrările.

„Noi am primit studiul de fezabilitate, are loc pregătirea caietelor pentru licitație, resurse financiare sunt. A trecut toată partea birocratică, urmează ca AND să finalizeze caietele de sarcini și vom deschide licitația”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, sectorul al doilea al centurii va începe de la nodul rutier din direcția Ialoveni–Leușeni, în zona unde se termină porțiunea de drum cu patru benzi, și se va întinde pe aproximativ 8,8 kilometri până în zona Sculeni.

Acest tronson urmează să completeze sectorul întâi al centurii, care face legătura dintre Ialoveni și nodul rutier menționat.

Ministrul a precizat că autoritățile pregătesc în paralel și sectorul al treilea al centurii, care ar urma să facă legătura dintre zona Sculeni și podul de la Cricova. În perioada următoare este așteptată prezentarea studiului de fezabilitate, document care va permite estimarea costurilor necesare pentru construcție.

„Încercăm în 2027 să identificăm resurse financiare și să scoatem și sectorul trei în proces de construcție”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul avertizează însă că realizarea lucrărilor va provoca dificultăți serioase în trafic, inclusiv pentru șoferii care utilizează zilnic drumurile din apropierea Capitalei.

Pentru a limita perioada restricțiilor și a accelera execuția, autoritățile intenționează să împartă sectorul al doilea în mai multe segmente de construcție.

„Noi înțelegem că vom bloca, adică construcția centurii în sine va aduce foarte multe inconveniențe și incomodități. Din acest considerent, noi chiar acești opt kilometri îi împărțim în mai multe segmente, ca să fie mai rapidă construcția”, a explicat ministrul.

Bolea a recunoscut că șantierul va afecta circulația rutieră, însă a subliniat că obiectivul este executarea lucrărilor într-un termen cât mai scurt și cu perturbări cât mai reduse.

Întrebat dacă municipiul Chișinău ar putea avea o centură completă în următorii câțiva ani, ministrul a evitat să ofere un termen concret.

Potrivit acestuia, durata realizării sectoarelor doi și trei va depinde de momentul semnării contractelor de construcție. Totodată, finalizarea acestor două tronsoane nu va însemna închiderea întregului inel rutier din jurul Capitalei.

„Nu în finalitate, pentru că mai există sectoarele patru, cinci și șase. Trebuie, într-un final, să se închidă. Celelalte, patru, cinci și șase, sunt în fază de proiectare”, a precizat Vladimir Bolea.