Joburi de viitor: (62) Proiectant de habitate umane

Numărul de oameni care locuiesc în orașe crește în continuare. Ca urmare, proiectanții de habitate umane vor proiecta orașe inteligente cu clădiri mai înalte, transporturi ridicate, agricultură verticală și porturi verticale (porturi de navete aeriene și spațiale cu piste verticale).

Proiectant de habitate umane: Responsabilități/Atribuții

Proiectanții de habitate umane dezvoltă și proiectează utilizarea terenurilor și mediul construit, inclusiv aerul, apa și infrastructura zonelor urbane, cum ar fi rețelele de transport, comunicații și distribuție.

Ei folosesc teoria regenerativă, practicile economiei circulare și principiile net pozitive de proiectare pentru a construi condiții eficiente de viață și de lucru. În timp ce milioane de oameni trăiesc în aceste așezări verticale enorme, proiectanții de habitate umane se concentrează, de asemenea, pe construirea de comunități locale care să îmbunătățească sănătatea și bunăstarea. Toate clădirile sunt construite având în vedere durabilitatea mediului și echilibrul ecosistemului și sunt menținute și în acest fel.
Proiectanții de habitate umane se bazează pe mii de senzori de mediu distribuiți prin orașe, datele din care sunt analizate folosind algoritmi avansați pentru a informa procesele de proiectare și întreținere.

Proiectant de habitate umane: Abilități

Proiectanții de habitate umane au evoluat din profesia de urbanist. Ei au cunoștințe despre teoria planificării și pot avea o pregătire educațională în arhitectură, economie, managementul mediului sau știință, geografie sau sociologie. Vor fi interesați de problemele sociale, economice, de mediu și culturale și de intersecția lor. Au bune abilități de comunicare scrisă și orală, atenție la detalii și abilități analitice și de rezolvare a problemelor. Abilitățile lor vizuo-spațiale sunt excelente, la fel ca și competențele lor digitale și capacitatea de a da sens datelor mari folosind tehnici algoritmice.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.