Micii investitori din SUA au achiziţionat acţiuni de 1,93 miliarde de dolari dolari de-a lungul sell-offului Evergrande

23 Sept. 2021, 14:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
23 Sept. 2021, 14:08 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Micii investitori din Statele Unite au achiziţionat acţiuni de 1,93 mld. dolari de-a lungul sell-offului Evergrande, sumă ce reprezintă a patra cea mai mare achiziţie netă de când a început criza sanitară, conform datelor companiei de date VandaTrack, citate iniţial de Business Insider. Cum s-a întâmplat şi în cazul altor episoade asemănătoare, tranzacţiile au luat în vizor ETF-ul (exchange traded fund) QQQ, care urmăreşte evoluţia indicelui Nasdaq şi ETF-ul SPY, concentrat asupra indicelui S&P 500, unul dintre cele mai utilizate instrumente financiare din lume, scrie Ziarul Financiar.

Evenimentul subliniază tendinţa investitorilor de retail de a cumpăra valori mobiliare în momente marcate de declinuri puternice, în speranţa că respectivele acţiuni vor creşte considerabil în viitorul apropiat. Speriate de prăbuşirea gigantului imobiliar Evergrande, instituţiile financiare au vândut constant din acţiuni pe măsură ce bursele globale au continuat să sufere scăderi. Însă intenţiile investitorilor de pe Wall Street au fost la fel de puternice ca cele ale micilor investitori americani care cumpără acţiuni prin intermediul smartphone-urilor şi laptopurilor. Printre cei care au recomandat valorificarea sell-offului de zilele trecute se numără Marko Kolanovic, guru al pieţelor de capital şi strateg în cadrul băncii JPMorgan, şi Tom Lee, cofondator al firmei de cercetare Fundstrat Global Advisors şi unul dintre cei mai cunoscuţi strategi de pe Wall Street.

VandaTrack spune că investitorii de retail au achiziţionat acţiunile băncilor din SUA într-o proporţie semnificativă, sugerând că investitorii instituţionali începuseră să vândă pe măsură ce criza a captat atenţia spaţiului public. „Operatorii aerieni au fost vânduţi masiv de către mediul de retail, ceea ce înseamnă că investitorii instituţionali se aflau de partea cealaltă a tranzacţiilor, construindu-şi expunere în vederea redeschiderii”, spune Connor Mayer, membru al VandaTrack.

 

 

Realitatea Live

29 Apr. 2025, 11:37
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Apr. 2025, 11:37 // Actual //  Ursu Victor

Ucraina nu va fi obligată să restituie Statelor Unite ajutorul financiar și militar oferit după invazia rusă, în cadrul acordului privind resursele minerale, a anunțat premierul ucrainean Denîs Șmîhal. „S-a ajuns la un acord prin care în document nu va fi inclusă asistența acordată anterior semnării lui”, a transmis Șmîhal pe canalul său de Telegram, după o întâlnire cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent. Potrivit premierului, echipele juridice lucrează în prezent la textul acordului, astfel încât acesta să respecte angajamentele europene ale Ucrainei și să nu contravină Constituției și legislației naționale.

Anterior, președintele american Donald Trump estimase că sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului, în februarie 2022, a însumat circa 350 de miliarde de dolari. Casa Albă insista ca Ucraina să returneze aceste sume în cadrul unei înțelegeri ce ar include concesii majore privind resursele naturale. În urma negocierilor din aprilie, Kievul reușise să reducă suma revendicată la 100 de miliarde de dolari.

Totuși, în cadrul noii formule agreate, Washingtonul va considera acești 100 de miliarde de dolari drept contribuția americană la un viitor fond special de reconstrucție a Ucrainei și a renunțat să mai ceară rambursarea lor sau să-și asume noi angajamente de investiții.

Pe 17 aprilie, Ucraina și SUA au semnat un memorandum care confirmă intenția de a încheia un acord privind exploatarea resurselor minerale. Donald Trump anunțase semnarea oficială a acordului pentru 24 aprilie, însă acest lucru nu s-a materializat. A doua zi, liderul de la Casa Albă a cerut „semnarea imediată” a documentului, într-un mesaj postat pe rețeaua sa Truth Social.

Negocierile privind acordul au fost tensionate încă din februarie, după ce un conflict verbal între Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Casa Albă, a amânat discuțiile. Ulterior, administrația americană a prezentat Kievului o variantă de acord mult mai dură, incluzând solicitări precum „dreptul de primă ofertă” la investițiile în toate proiectele de infrastructură și resurse ale Ucrainei, precum și acces prioritar la achiziționarea materiilor prime.

Zelenski a reiterat în repetate rânduri că ajutorul militar american nu trebuie considerat o datorie a Ucrainei. El a subliniat că sprijinul de aproximativ 100 de miliarde de dolari a fost acordat sub formă de granturi și că nu va accepta semnarea unui acord care ar împovăra „zece generații de ucraineni” cu datorii.