VIDEO Afaceri pe timp de pandemie. Cum au reușit 4 tineri să deschidă un magazin specializat: Toată vina o poartă COVID

25 Sept. 2021, 10:46
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
25 Sept. 2021, 10:46 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Mulți îți doresc să devină antreprenori, dar puțini au curajul să înceapă o afacere. Totuși, în Republica Moldova există și tineri dornici de a se dezvolta, de a crea ceva frumos și deosebit. Așa pot fi descriși și Grizore Berzan, Alexandra Berzan, Adrian Blîndu și Maria Blîndu, fondatorii „Istorii cu Cașcaval”. Acesta este un magazin specializat, un local drăguț, unde puteți găsi cașcaval adus din Olanda, vin de la micii producători din țară, sosuri și diverse ustensile. De asemenea, acești patru tineri sunt și proprietarii vinăriei autohtone „Famber”. Despre cum a apărut ideea de afacere, cum e să fii antreprenor și despre experiența de participare la programele de susținere a afacerilor au vorbit într-un interviu Bani.md.

Potrivit fondatorilor, ideea de a deschide „Istorii cu cașcaval” a apărut în perioada pandemiei, în timpul unei discuții la un pahar cu vin. Neavând posibilitatea de a călători, din cauza coronavirusului, tinerilor li se făcuse dor de localurile „micuțe și drăguțe” în stil european și de cașcavalul olandez, așa că au decis să aducă o astfel de atmosferă aici, acasă.

„Toată vina o poartă COVID-19”, a spus Grigore Brezan.

Nici denumirea nu a fost aleasă întâmplător, antreprenorii spun că au ales „Istorii cu cașcaval” și nu „Cașcaval cu istorii”, pentru că vizitatorii localului pot face schimb de istorii, savurând un pahar de vin în combinație cu cașcaval.

„Oaspeții noștri vin și au posibilitatea să-și comunice istoria lor, să o audă pe a noastră, să-și degajeze cumva sufletul, la un pahar de vin să savureze și ceva istorii”, a spus Maria Blîndu.

Tinerii spun că localul deschis de ei se deosebește prin ospitalitate și atenția deosebită față de oaspeți.

„Noi nu avem clienți, noi avem doar oaspeți”.

Maria spune că au decis să deschidă un local unde vor putea să primească oaspeții cu sufletul, pentru că a înțeles cât de bogat „sufletește” este poporul nostru.

Cei patru tineri se consideră o echipă perfectă, o dată ce au înțeles asta au pornit împreună mai multe proiecte frumoase.

„Am înțeles că noi patru suntem o echipă perfectă și trebuie să începem, într-un pas, să facem ceva împreună. De atunci, mai multe proiecte au luat naștere la noi în suflet și în cap.”

Maria spune că nu este atât de ușor să deschizi o afacere în Republica Moldova, iar faptul că e greu sau nu, nu contează. Este important să începi dacă ai un proiect frumos.

Făcând referire la experiența anterioară, Adrian a spus că acum este mult mai ușor să deschizi o afacere în Republica Moldova comparativ cu 10 ani în urmă. Totuși, la unele capitole, țara noastră mai are de lucrat.

Participarea la programe de susținere a afacerilor

Din păcate, antreprenorii spun că nu au avut o experiență plăcută în ceea ce privește participarea la programe de susținere a afacerilor. Aceștia au aplicat la un grant, au parcurs toate etapele și au fost selectați, dar într-un final au primit un răspuns precum că nu mai sunt acceptați.

„Noi mai avem o vinărie, cred, cea mai mică vinărie din Republica Moldova, unde facem vin cu multă pasiune. Am aplicat la un grant de la USAID, pentru competitivitate, am fost acceptați cu un punctaj foarte bun, a fost negociată și suma grantului, o sumă nu foarte mare, am parcurs toate etapele. Până la urmă am primit un email, cumva că nu mai suntem acceptați la grantul dat. A fost foarte misterios gestul. Am dat careva întrebări, nu am primit un răspuns clar, niște răspunsuri vagi.”

Totuși, pe viitor, antreprenorii speră să aibă parte de experiențe mai plăcute.

Adrian Blîndu spune că au ales colaborarea cu mici producătorii de vinuri, pentru a-i susține pe cei care fac un produs calitativ.

Antreprenorii au ales să aducă cașcavalul din Olanda, pentru că li s-a părut un produs calitativ. Și pentru că au descoperit acest produs acolo, în magazinul lor se va păstra o bază a cașcavalurilor olandeze. Nu exclud că pe viitor vor începe să colaboreze și cu producătorii de cașcaval de la noi din țară.

„Într-o călătorie în Olanda, am descoperit noi pentru noi, cașcavalul perfect după gustul nostru. De asta, probabil o să avem aici o parte din baza cașcavalurilor olandeze.”

„Și de ce nu, pe viitor, neapărat, găsim un producător de cașcaval moldovenesc, autohton și va sta aici pe rafturile noastre.”

Maria, Adrian și Grigore recomandă tinerilor ce vor să lanseze o afacere să nu renunțe din prima și să fie pregătiți emoțional.

„Să nu dea jos mâinile din prima și să spargă cât mai multe uși care nu se deschid.”, a spus Grigore Brezan, unul dintre fondatorii „Istorii cu Cașcaval”.

 

Realitatea Live

15 Dec. 2025, 09:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Dec. 2025, 09:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII