Ce frici şi dileme au marile bănci centrale: inflaţie, stagflaţie

27 Sept. 2021, 13:20
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
27 Sept. 2021, 13:20 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Cea mai mare teamă a băncii cen­trale americane (Fed), şi nu numai, este legată de inflaţie. O mişcare colec­tivă de a privi dincolo de declinul ge­nerat de pandemie, către riscul acce­lerării inflaţiei, a apărut odată cu aver­tismentul Fed că ar putea începe să-şi restrângă achiziţiile de obligaţiuni în curând, perspectiva ca Banca Angliei (BoE) să majoreze dobânzile chiar în acest an, în pofida ultimelor date economice dezamăgitoare, şi alte cinci majorări operate de bănci centrale din întreaga lume, scrie Bloomberg.

Între timp, Banca Centrală Europeană aşteaptă ca Fed-ul să facă primul pas pe calea majorării do­bânzilor, oficialii acesteia declarându-se în mare parte în continuare mai preocupaţi de susţinerea redresării fragile. Aceştia insistă că o restrângere a stimu­lentelor anunţată pe 9 septembrie nu constituie genul de „tapering“ care ar putea apărea în curând în SUA, scrie Ziarul Financiar.

Până în decembrie, Fed-ul şi-ar putea restrânge susţinerea şi privi către o majorare de dobânzi, şi alte bănci centrale plănuindu-şi propriile retrageri. Tot în acest moment ar putea discuta şi zona euro direcţia viitoare a programului său de stimulente, cu o altă formă de achiziţii de obligaţiuni drept posibil rezultat pentru combaterea slăbiciunii economice a regiunii.

„BCE se aşteaptă ca problemele de dinaintea pandemiei să persiste o vreme, astfel că aceasta trebuie să fie mult mai precaută cu privire la retragerea stimulentelor“, arată Neville Hill, economist în cadrul Credit Suisse Group. „Banca va acţiona mult mai lent decât Fed-ul sau Banca Angliei“.

Deşi presiunile legate de costuri la nivel mondial au împins în sus inflaţia şi în zona euro, strategii de acolo rămân mai optimişti decât cei din alte ţări cu privire la direcţia viitoare a acesteia. Şefa BCE a declarat recent că se aşteaptă ca inflaţia să se stabilizeze anul viitor.

Întrebată când crede că BCE va majora dobânzile în raport cu Fed, aceasta a răspuns că nu are nicio idee pentru că cele două bănci operează cu programe diferite, potrivit CNBC.

Mai mulţi strategi ai Fed au invocat accelerarea inflaţiei drept motiv pentru începerea majorărilor de dobânzi chiar de anul viitor, scrie Bloomberg. Restrângerea stimu­len­telor ar putea veni chiar cu urmă­toarea şedinţă de politică monetară din noiembrie, anunţa recent pre­şedintele băncii, Jerome Powell.

În ceea ce priveşte Banca Angliei, după ce datele economice dezamăgitoare pe septembrie, cu sectorul privat britanic având parte de cea mai slabă lună de la apogeul lockdownului din iarna trecută, au pus-o în faţa unei dileme cu privire la momentul anunţării restrângerii stimulentelor în condiţiile accelerării inflaţiei, aceasta a decis să deschidă uşa unor viitoare majorări de dobânzi chiar de anul acesta.

Banca Angliei a menţionat perspectiva majorării dobânzilor chiar în noiembrie pentru a aduce sub control creşterea accelerată a ratei inflaţiei, aşteptată să depăşească 4% în urma creşterii dramatice a preţurilor energiei.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.