Joburi de viitor: (40) Șef de etică

Este recunoscut pe scară largă cât de scump poate fi un comportament neetic (se pierd mulți bani prin nereciclare sau reciclarea materialelor reziduale). Companiile sunt angajate să fie cât mai etice.

Șef de etică: Interacțiune

Șefii de etică lucrează în companii mari și organizații guvernamentale. Rolul lor este de a se asigura că responsabilitatea socială este luată în considerare în toate activitățile companiei și că compania este cu adevărat etică în practicile sale.

Șef de etică: Responsabilități/Atribuții

Directorul de etică supraveghează aderarea companiei la politicile zero deșeuri, consumul și producția sa de energie. Se asigură că compania este incluzivă din punct de vedere social, iar produsele sale și serviciile sunt bune pentru consumatori. Șefii de etică vor conduce, de asemenea, departamente de personal și inteligență artificială unități care sunt dedicate eticii virtuale – astfel asigurându-se că prejudiciile sociale nedorite nu se strecoară în algoritmi și datele persoanelor sunt păstrate private.

Șef de etică: Abilități

Șefii de etică sunt la curent cu cele mai recente inovații în domeniul eticii robotului și IA (inteligenței artificiale). Ei au cunoștințe puternice de drept și profesionale/ coduri etice culturale legate de industria lor. Posedă abilități în gândirea critică și rezolvarea problemelor, precum și managementul de informații. Șefii de etică conduc echipe, deci necesită managementul oamenilor și abilități de conducere corporativă. Ei sunt buni negociatori și mediatori.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.