Joburi de viitor: (40) Șef de etică

Este recunoscut pe scară largă cât de scump poate fi un comportament neetic (se pierd mulți bani prin nereciclare sau reciclarea materialelor reziduale). Companiile sunt angajate să fie cât mai etice.

Șef de etică: Interacțiune

Șefii de etică lucrează în companii mari și organizații guvernamentale. Rolul lor este de a se asigura că responsabilitatea socială este luată în considerare în toate activitățile companiei și că compania este cu adevărat etică în practicile sale.

Șef de etică: Responsabilități/Atribuții

Directorul de etică supraveghează aderarea companiei la politicile zero deșeuri, consumul și producția sa de energie. Se asigură că compania este incluzivă din punct de vedere social, iar produsele sale și serviciile sunt bune pentru consumatori. Șefii de etică vor conduce, de asemenea, departamente de personal și inteligență artificială unități care sunt dedicate eticii virtuale – astfel asigurându-se că prejudiciile sociale nedorite nu se strecoară în algoritmi și datele persoanelor sunt păstrate private.

Șef de etică: Abilități

Șefii de etică sunt la curent cu cele mai recente inovații în domeniul eticii robotului și IA (inteligenței artificiale). Ei au cunoștințe puternice de drept și profesionale/ coduri etice culturale legate de industria lor. Posedă abilități în gândirea critică și rezolvarea problemelor, precum și managementul de informații. Șefii de etică conduc echipe, deci necesită managementul oamenilor și abilități de conducere corporativă. Ei sunt buni negociatori și mediatori.

#Joburi de viitor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 160.000 de buletine de identitate românești au fost anulate din 2023 până în prezent, potrivit datelor oficiale ale autorităților din România. S-a întâmplat în urma controalelor privind stabilirea domiciliului și a verificărilor administrative asupra cărților de identitate, odată cu modificarea legii privind obținerea cetățeniei române.

Aproximativ două treimi dintre aceste documente aparțin cetățenilor moldoveni. Aceasta procedură administrativă generează incertitudine privind dreptul de ședere, accesul la servicii și stabilitatea pe termen lung.

În acest context, specialiștii în imobiliare observă o schimbare de comportament: oamenii caută soluții legale și sigure, care să nu depindă de modificări legislative sau interpretări administrative.

„Una dintre soluțiile analizate tot mai des este stabilirea legală a reședinței la domiciliul propriu, prin deținerea unui imobil, acolo unde legislația permite acest lucru. Reședința legată de o proprietate oferă mai multă stabilitate decât șederea temporară sau declararea unei adrese care poate fi contestată”, susțin experții Proimobil.

Datele arată că România rămâne o piață activă. Anual, aici se înregistrează peste 160.000 de tranzacții imobiliare.

Experții imobiliari subliniază că nu este vorba despre mutarea dintr-o țară în alta, ci despre o analiză atentă a riscurilor într-un context legislativ tot mai strict.

Anularea documentelor a determinat mulți cetățeni să își regândească opțiunile de stabilitate. Pentru cei care vor să evite riscuri pe viitor, claritatea juridică și o reședință stabilă, la domiciliul propriu, devin criterii tot mai importante atunci când iau o decizie.

În ceea ce privește prețurile, media pe metru pătrat în orașele din România este de aproximativ 1.600–1.800 de euro, valori apropiate de cele din Chișinău, unde prețurile ajung la 1.700–1.900 de euro pe metru pătrat.