Crește datoria. Cine a primit cei mai mulți bani de la donatorii externi

02 Oct. 2021, 13:17
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
02 Oct. 2021, 13:17 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Datoria externă brută a Republicii Moldova a constituit 8,5 miliarde de lei, în creștere cu 0,8 la sută față de finele anului 2020 și cu 2 la sută comparativ cu trimestrul precedent, potrivit Balanței de Plăți publicată de BNM.

Majorarea datoriei externe, comparativ cu finele anului 2020, a fost determinată de sporirea soldului datoriei externe a administrației publice cu 54,54 mil. USD, altor sectoare – cu 50,84 mil. USD, societăților care acceptă depozite – cu 11,25 mil. USD. În același timp, a scăzut datoria externă a BNM cu 26,13 mil. USD, precum și soldul datoriilor în cadrul creditării intragrup – cu 23,30 mil. USD. În raport cu situația de la sfârșitul trimestrului unu, s-au majorat datoriile administrațiiei publice cu 107,80 mil. USD, altor sectoare – cu 78,56 mil. USD, creditarea intragrup – cu 0,75 mil. USD; s-a diminuat datoria externă a BNM cu 11,16 mil. USD și a societăților care acceptă depozite cu 6,31mil. USD.

În structura datoriei externe pe sectoare instituționale, cea mai mare pondere lea revenit societăților nefinanciare – 41,2 la sută, în creștere cu 0,1 p.p. față de finele anului 2020.

Acestea au fost urmate de administrația publică cu o pondere de 27,2 la sută, care s-a majorat cu 0,5 p.p. față de situția din 31.12.2020. Creditarea intragrup în cadrul investițiilor directe (care nu are distribuire sectorială), inclusiv datoriile pentru importul de gaze naturale, a constituit 22,5 la sută din total, în scădere cu 0,4 p.p. Societățile care acceptă depozite au avut o pondere de 3,9 la sută, în creștere cu 0,1 p.p. Datoria altor societăți financiare a constituit 3,2 la sută din total, având același nivel ca la finele anului 2020, BNM – 1,4 la sută, în scădere cu 0,3 p.p.

Ponderea sectorului gospodăriile populației de 0,6 la sută a rămas neschimbată față de finele anului 2020.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.