Indicele de putere al generațiilor

Fiecare generație este modelată de propriul context istoric unic și de experiențele culturale, creând o perspectivă comună despre lume care este diferită de bătrânii lor, scrie visualcapitalist.com.

Prin urmare, nu ar trebui să ne surprindă atunci când o generație profită de ocazie pentru a modela societatea din jurul lor, influențând structurile politice și economice pentru a se alinia valorilor lor.

Vedeți evenimentele globale, relațiile intergeneraționale, transferurile de avere, mișcările politice.

PUTEREA ECONOMICĂ

Baby Boomers deține ponderea dominantă a puterii economice (43,4%). Dar, această tendință se confruntă cu un punct de vârf. În calitate de părinți ai Millennials, vor declanșa cel mai mare transfer de avere din vremurile moderne – înmânând 68 de miliarde de dolari până în 2030.

PUTEREA POLITICĂ

Baby Boomers deține aproape jumătate (47,4%) din puterea politică în ansamblu. Baby Boomers sunt încă lideri clari în arena politică, dar dinamica puterii începe să se schimbe. Puterea de vot combinată Millennial și Gen Z va crește de la 32% în 2020 până la 55% până în 2036.

PUTEREA CULTURALĂ

Gen X se situează pe locul 1 în Puterea culturală, cu o cotă de 36,0%. În timp ce generațiile mai în vârstă domină mass-media tradițională, Millennials și Gen Zers captează majoritatea puterii în domeniul digital. Această trecere de la canalele media convenționale la cele noi va avea consecințe de anvergură asupra modului în care sunt determinate narațiunile culturale.

Per ansamblu, descoperirile arată că Baby Boomers sunt în prezent cea mai puternică generație, cu o cotă de 38,6% din puterea totală. Societatea a fost modelată de valorile și prioritățile Baby Boomers de zeci de ani, dar pe măsură ce Boomers se retrag și părăsesc pozițiile cheie ale puterii, acest peisaj al puterii generaționale se va schimba, potrivit raportului..

#indice #generații #vârsta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.