Republica Moldova, o țară din ce în ce mai îmbătrânită. Care este ponderea populației de peste 55 de ani

În ultimii cinci ani, coeficientul de îmbătrânire a populației a crescut semnificativ în Republica Moldova, ponderea populației de 60 ani și peste, constituind la începutul anului curent – 22.5%, arată Indicele de Îmbătrânire al UNFPA Moldova.

Se evidențiază discrepanța de gen semnificativă, coeficientul de îmbătrânire în rândul femeilor fiind de circa 26%, iar în rândul bărbaților de 19%. În vizorul Indicelui este populația de 55 ani și peste, respectiv, potrivit datelor oficiale ponderea acestei categorii de vârstă depășește 29.4%. În rândul populației feminine 1/3 deja sunt în vârstă de 55 ani și peste, în cazul bărbaților fiecare a patra persoană

Studiile arată că, în Republica Moldova; procesul de îmbătrânire demografică este mai rapid comparativ cu țările Europei. Prognozele demografice atestă că în condițiile actuale de reducere a numărului populației, în special tinere, ca urmare a migrației externe și a sporului natural negativ, către anul 2030 ponderea populației de 60 ani și peste va constitui circa 28%, iar în anul 2040 peste 31%.

În Republica Moldova, 7 din 10 persoane cu vârsta de 55 ani și peste au posibilități limitate de a-și valorifica potențialul deplin prin angajare, participare la viața socială, culturală şi viața independentă, arată Indicele Îmbătrânirii Active.

#ponedere #vârstnici #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.