Cum vă imaginați o viață fără cafea și ciocolată? Alimentele care ar putea deveni un LUX în viitorul apropiat

Alimentele pe care le consumăm cel mai des, în prezent, ar putea deveni inaccesibile în următorii ani. În timp ce, în trecut, anumite alimente, cum ar fi cafeaua, ciocolata şi condimentele, erau produse de lux, astăzi aceste alimente sunt produse de bază în supermarketuri în multe ţări dezvoltate. Schimbările climatice ar putea modifica din nou această situaţie în următoarele decenii, scrie BBC.

La apogeul civilizaţiei mayaşe, boabele de cacao erau o monedă valoroasă, folosită pentru a plăti muncitorii şi tranzacţionată în schimbul unor bunuri pe piaţă. Negustorii spanioli au adus cacao în Europa, unde a devenit un răsfăţ popular la curţile regale. În 1828, chimistul olandez Coenraad Johannes van Houten a inventat un procedeu de tratare a boabelor de cacao cu săruri alcaline şi de producere a ciocolatei sub formă de pudră care putea fi amestecată cu apă. Acest proces a transformat ciocolata într-un produs accesibil care putea fi produs în masă.

Cafeaua a fost cândva o delicatesă puţin cunoscută, folosită pentru ritualuri religioase în Etiopia, înainte ca, în secolul al XVII-lea, comercianţii occidentali să ducă băutura aromată în ţările lor de origine şi să o servească în cafenele, populare printre expeditori, brokeri şi artişti. După ce olandezii au obţinut răsaduri, cultivarea cafelei s-a extins rapid în întreaga lume şi a devenit o băutură populară, de zi cu zi.

Astăzi, ciocolata şi cafeaua sunt, din nou, în pericol de a deveni scumpe şi inaccesibile

„Atât ciocolata, cât şi cafeaua ar putea redeveni alimente de lux, rare, din nou, din cauza schimbărilor climatice”, spune Monika Zurek, cercetător principal la Environmental Change Institute de la Universitatea din Oxford.

Potrivit unui studiu din 2013, întinderi vaste de terenuri din Ghana şi Coasta de Fildeş ar putea deveni improprii pentru producţia de cacao dacă temperatura globală va creşte în medie cu două grade Celsius. „Cacaoa era pentru regi şi pentru nimeni altcineva. Schimbările climatice afectează puternic zonele de producţie… ar putea deveni din nou produs de lux”, spune Zurek.

Potrivit unui studiu din 2015, schimbările climatice ar putea distruge jumătate din terenurile folosite pentru cultivarea cafelei la nivel mondial până în 2050. Un alt studiu sugerează că suprafeţele potrivite pentru cultivarea cafelei în America Latină ar putea scădea cu 88% până în 2050 din cauza creşterii temperaturilor.

Timp de mii de ani, mirodeniile au fost simbolul bogăţiei şi al puterii. Cererea de mirodenii a dus la apariţia primelor rute comerciale globale, a creat imperii vaste şi a definit economia mondială. În prezent, condimentele sunt omniprezente şi sunt adesea cele mai ieftine produse de pe rafturile supermarketurilor. Însă, potrivit lui Zurek, acestea ar putea redeveni articole de lux.

Culturile de condimente sunt deja afectate de schimbările climatice. Precipitaţiile abundente şi umiditatea ridicată oferă terenuri fertile pentru dăunători precum afidele şi boli precum otrăvirea. În Kashmir, cea mai mare regiune indiană de cultivare a şofranului, condiţiile de secetă au făcut ravagii în recoltele acestei culturi luxuriante de culoare purpurie.

Producţia de vanilie din Madagascar a fost afectată de condiţiile meteorologice extreme din ultimii ani. Un ciclon a devastat 30% din recolta de pe insulă în 2017, trimiţând preţurile la un nivel record de 600 de dolari (434 de lire sterline) pe kilogram, făcând pentru scurt timp condimentul mai scump decât argintul.

„Pericolul ca produsele de zi cu zi să devină obiecte de lux este descurajator”, spune Monique Raats, director al Centrului pentru alimentaţie, comportament al consumatorului şi sănătate de la Universitatea din Surrey. „Multe alimente ar putea deveni inaccesibile pentru o mulţime de oameni”.

Carnea, care în prezent face parte din masă obişnuită a multor oameni, este posibil să devină un produs de lux în următoarele câteva decenii, pe măsură ce tot mai mulţi oameni adoptă o dietă bazată pe plante pentru a-şi reduce amprenta de carbon, spune ea. De asemenea, este posibil ca oamenii să facă această schimbare din cauza volumului mare de teren agricol ocupat de producţia de carne, situaţie care ar putea să nu mai fie fezabilă pe măsură ce populaţia lumii creşte.

Consumul de carne ar putea deveni la fel de blamat ca fumatul

Consumul de carne ar putea deveni inacceptabil din punct de vedere social şi ar putea fi privit într-o lumină similară cu cea a fumatului, spune Peter Alexander, cercetător principal în securitate alimentară la Universitatea din Edinburgh. „S-ar putea ajunge la un punct în care să mănânci un burger nu mai este un lucru cool pe care să-l faci cu prietenii tăi.”

Dar să ajungem la acest punct nu este simplu, spune Esther Papies, profesor de psihologie socială la Universitatea din Glasgow. „A mânca carne este norma – devine parte a unei identităţi naţionale. Să te abaţi de la asta este greu”, spune ea, adăugând că mulţi vegani şi vegetarieni se luptă cu faptul că trebuie să explice sau să justifice de ce nu mănâncă carne. Veganismul, în special, pare să stârnească sentimente puternice, de la iritare până la furie pasională.

În încercarea de a-şi reduce emisiile, ţările ar putea alege, de asemenea, să taxeze carnea în viitor, aşa cum multe au făcut cu zahărul, spune Alexander. Acest lucru ar duce la creşterea preţurilor la carne şi ar face din aceasta un produs de lux.

Creşterea animalelor este responsabilă pentru 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar producţia de carne roşie reprezintă 41% din aceste emisii. Producţia globală de carne de vită produce emisii aproximativ egale cu cele ale Indiei şi necesită 20 de mii de tone de dioxid de carbon.

#inaccesibil #cafea #scumpe #lux #ciocolata #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.