În ancheta Pandora Papers, printre cei peste 330 de politicieni şi oficiali publici din întreaga lume descoperiţi că au legături cu conturi offshore figurează numele unor lideri şi miliardari din Europa de Est.
Din Polonia, numele lui Rafal Brzoska, şeful companiei InPost, care şi-a făcut debutul pe Bursa din Amsterdam în acest an, apare în contextul Pandora Papers, potrivit Business Insider. Antreprenorul polonez se numără printre cei mai bogaţi polonezi din clasamentul Forbes.
Numele lui Brzoska apare în contextul activităţilor companiei sale în Cipru, ancheta dezvăluind cât de bine a reuşit acesta să protejeze capitalul acesteia de ochii fiscului polonez. Aproape 2,8 mii de documente în care apare numele lui Brzoski arată cum a reuşit omul de afaceri polonez să evite plata taxelor în ţara sa. Creditele acordate de Brzoski prin InPost companiilor din Cipru au reprezentat cea mai facilă cale de a evita astfel de plăţi, scrie Ziarul Financiar.
În cazul Ungariei, documentele arată că Balasz Kertesz, un avocat maghiar cunoscut ca mâna dreaptă a lui Antal Rogan, a cumpărat o companie offshore în Insulele Virgine, scrie Euronews. În plus, mai mulţi oameni de afaceri pro-guvernamentali au fost implicaţi în tranzacţii offshore, printre aceştia numărându-se Gellert Jaszai, şeful companiei de IT 4iG, anterior unul dintre cei mai importanţi manageri ai imperiului lui Lorinc Meszaros, un apropiat al premierului maghiar Viktor Orban, şi Zsolt Nyerges, fostă cunoştinţă a familiei Orban.
Şi numele premierului ceh Andrej Babis apare menţionat în documente. Potrivit acestora, Babis a cumpărat un castel de 20 milioane de euro în sudul Franţei cu câţiva ani în urmă folosindu-se de patru companii necunoscute, notează EUObserver.
Cu numai cinci zile înaintea alegerilor parlamentare din Cehia, Babis a negat orice nereguli şi a dat vina pe „mafia din Cehia“ pentru scurgerea de date, potrivit Euractiv. „Este o afacere din 2009. Momentul apariţiei este foarte interesant“, a declarat Babis. Acesta insistă că tot ce a făcut este legal.
Dezvăluire din Pandora Papers apar în contextul în care ţările din nordul Europei analizează măsuri pentru taxarea celor bogaţi.
Acestea ar dori ca bogaţii să finanţeze într-o mai mare măsură finanţele publice după pandemie, scrie Bloomberg.
În Norvegia, Partidul Muncitoresc care a câştigat alegerile de luna trecută vrea să anuleze reducerile privind taxa pe avuţie introduse de guvernul anterior. Între timp, Danemarca propune ca cei mai bogaţi 1% din cetăţenii săi să plătească mai mult pentru dividende şi câştigurile de capital obţinute din acţiuni. Iar guvernul finlandez vrea să impună o taxă de exit pentru emigranţii bogaţi.
Ancheta Pandora Papers a fost realizată de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) şi o echipă de 150 de organizaţii media.
