Finlanda, ţara care plăteşte 100 de euro şi mai mult pe lună pentru un copil până la vârsta de 17 ani

De 80 de ani, femeile însărcinate din Finlanda primesc de la stat o cutie cu lucruşoarele necesare pornirii la drum cu creşterea copilului: haine, scutece, produse de îngrijire, jucării. Cutia în sine poate fi folosită ca pătuţ. Cu timpul, acest pachet de început a crescut în valoare şi a devenit mai cuprinzător, iar Finlanda a devenit una dintre cele mai darnice ţări cu cei care vor să aducă pe lume şi să crească copii. Un rezultat este că statul nordic se numără printre puţinele din lume în care rata natalităţii a crescut în timpul pandemiei, scrie Ziarul Financiar.

Un studiu, prezentat de Institutul pentru Demografie din Viena care acoperă 30 de state, arată că din octombrie 2020, rata natalităţii a crescut cel mai mult în Finlanda. Un baby-boom comparabil a cunoscut doar Olanda. În acelaşi timp, tendiţa generală la statele analizate este în scădere, scrie ziarul finladez Helsingin-Sanomat. Dintre ţările nordice, rata naşterilor a scăzut, dar doar uşor, numai în Suedia. Tom Sobotka, cercetător la Insititutul de Demografie din Viena, a remarcat şi el contrastul uriaş dintre sudul şi nordul european. El apreciază că baby-boomul finlandez poate fi atribuit restricţiilor limitate impuse în timpul pandemiei, lipsei măsurilor de carantinare, prevalente în multe dintre celelalte ţări, şi sistemului de protecţie socială deosebit al acestui stat. De asemenea, cifrele pot să pară mari dacă sunt comparate cu datele din 2019, când Finlanda a înregistrat cea mai mică rată a naşterilor din istoria recentă. Guvernul face eforturi financiare uriaşe pentru a încuraja familiile. Anul acesta, beneficiile pentru familiile cu un copil au fost stabilite la 95 de euro pe lună.

Copilul primeşte banii până la vârsta de 17 ani, indiferent de situaţia materială a părinţilor. Pentru cel de-al doilea copil, o familie primeşte încă 105 de euro pe lună. Familiile cu cinci sau mai mulţi copii primesc de la stat câte 183 de euro pe lună pentru al cincilea şi următorii copiii. Părintele care îşi creşte singur copiii are dreptul la un supliment de 63 de euro pe lună pentru fiecare copil. Aceste alocaţii nu sunt taxate. În plus, o familie poate beneficia de alocaţie de maternitate, de paternitate şi de părinte pentru perioada în care îngrijirea copilului obligă părintele să renunţe la locul de muncă. Pachetul de început pentru copil conţine anul acesta 50 de produse diferite, iar părinţii pot cere să primească echivalentul acestora în bani. Cu tot baby-boom-ul, 2021 va fi al şaselea an la rând în care decesele depăşesc naşterile. Finlanda, ca mai toate statele europene, îmbătrâneşte. Actualele niveluri ale imigraţiei vor putea susţine populaţia timp de încă 13 ani, scrie Bloomberg. Apoi populaţia va începe să scadă. Bătrâni vor fi mai mulţi decât tineri. Munca unui tânăr va trebui să susţină pensia mai multor bătrâni. Problema este şi mai acută în estul depopulat şi mai sărac al Uniunii Europene.

#natalitate #nașteri #Finlanda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina