A fost deschis primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al CNIDE „Clasa Viitorului”. Ocupă un etaj întreg

De Ziua Mondială a Educației și de Ziua Internațională a Profesorului a fost inaugurat primul hub tehnologic de instruire a profesorilor al Centrului Național de Inovații Digitale in Educație „Clasa Viitorului”. Situat în incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, pe un întreg etaj, centrul de inovații vine să susțină un ecosistem inclusiv de educație digitală, tehnologie și conectivitatea în școli.

Dezvoltat după modelul Future Classroom Lab al European Schoolnet din Bruxelles (organizație susținută de 33 Ministere ale Educației din Uniunea Europeană), Centrul Național „Clasa Viitorului” are ca scop consolidarea abilităților digitale ale cadrelor didactice și studenților, în condițiile migrării în spațiul digital al proceselor de educație.

Centrul Național „Clasa Viitorului” este un parteneriat strategic de peste 1,8 milioane USD realizat prin coalizarea eforturilor Guvernului (Ministerul Educației și Cercetării si Universitate Pedagogică de stat „Ion Creangă”), partenerilor de dezvoltare USAID, Suedia, Marea Britanie, Fundația Orange și LED.

Iurie Țurcanu, viceprim-ministru pentru Digitalizare: „Ce am văzut în „Clasa Viitorului” este de-a dreptul uluitor, este un simbol al faptului că trebuie să inovăm sectoare precum al educației, de rând cu celelalte sectoare inginerești, putem să apropiem tehnologiile de oameni, astfel punându-le în slujba noastră. În această perioadă de reinventare, profesorii s-au redescoperit prin tehnologie și prin aplicarea acestor instrumente inovative în procesul educațional. În prezent, universitățile și școlile pot să aibă studiouri media, laboratoare de inovații proprii, prin care să atragă copiii, să-i susțină și să genereze noi idei. Ca stat, avem nevoie de inovație și experiențe unicale, pentru că ambiția noastră este să fim cât mai competitivi și să accelerăm utilizarea tehnologiilor și să creăm locuri de muncă de profil IT la noi acasă.”

Centrul inovațional „Clasa Viitorului” se întinde pe o suprafață de 1000 de metri pătrați și este amenajat în 6 zone (inovăm, dezvoltăm, creăm, prezentăm, explorăm și comunicăm) în care cadrele didactice, studenții și toți cei interesați de tehnologii pot să studieze, să cerceteze și să-și dezvolte abilitățile utilizând tehnologiile informaționale.

Scott Hocklander, directorul Misiunii USAID în Moldova: „USAID susține „Clasa Viitorului” în această transformare sistemică a sectorului digital al RM și al economiei țării, iar acest eveniment demonstrează angajamentul USAID în sprijinirea digitalizării industriei. Din partea USAID, felicităm Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” pentru liderism, iar „Clasa Viitorului” pentru abordarea vizionară dar și pentru angajamentul de a promova în continuare educația digitală. Este uimitor faptul că tinerii care trec prin acest proces educațional se simt foarte confortabil cu această tehnologie, se inspiră din această tehnologie, ei văd viitorul prin tehnologie. La fel, este fascinant că le putem oferi profesorilor acele instrumente de care au nevoie pentru a se dezvolta. În această perioadă scurtă de timp, am realizat lucruri extraordinare, iar acest lucru a fost posibil inclusiv datorită parteneriatelor USAID cu Guvernul, Suedia, dar și partenerii privați.”

Katarina Fried, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova: „Acest proiect demonstrează că viitorul face parte din sistemul educațional din Republica Moldova. Sunt impresionată de acest spațiu, care reprezintă un mediu cu adevărat interesant conceput pentru a stimula educația, prin utilizarea metodelor moderne, dar și a tehnologii. Suedia, alături de USAID și Marea Britanie va continua să susțină educația STEM în Republica Moldova, iar această extindere ambițioasă a „Clasei Viitorului” este o demonstrație în plus că dezvoltarea abilităților digitale rămâne una dintre prioritățilenoastre pentru a contribui la educarea unei generații de viitori profesioniști pentru piața muncii.”

Pentru dotarea spațiului cu mobilier flexibil, echipamente, decor și tehnica necesară, dar și costurile de renovare au fost cheltuiți 450.000 de dolari, dintre care trei milioane de lei moldovenești au fost oferiți de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Extinderea Centrului Național de Inovații Digitale în Educație „Clasa Viitorului” include:

Un spațiu educațional de ultimă generație unde profesorii și studenții pot utiliza tehnologii digitale în procesul de predare-învățare-evaluare, împărțit în 6 zone:
- Zona Prezentăm este un spațiu dedicat prezentărilor interactive. Designul și amenajarea sălii favorizează interacțiunea și feedback-ul.
- Zona Dezvoltăm este reprezentată de un spațiu alocat pentru învățarea informală și auto-reflecție, în care studenții pot lucra independent, în ritmul propriu, utilizând dispozitivelor personale de învățare, jurnale de învățare și portfolii.
- Zona Explorăm promovează învățarea bazată pe cercetare și proiect pentru a consolida formarea abilităților de gândire critică și rezolvare a problemelor în rândul studenților. Mobilierul flexibil și echipamentele tehnologice disponibile stimulează învățarea prin acțiune. Tehnologia prezentată aici include o zonă de imprimare 3D, FabLab, robotică, senzori și microscoape, precum și Ozoboți.
- Potențialul oferit de sala de clasă Inovăm poate fi amplificat prin utilizarea tehnologiei, care, la rândul său, poate impulsiona instruirea diferențiată și adaptarea procesului de învățare la fiecare elev.
- În zona Comunicăm, procesul de învățare al studenților este consolidat prin activitatea în echipă, învățare prin joc, brainstorming și colaborare între colegi. Este încurajat schimbul de idei, iar colaborarea este facilitată prin intermediul unui ecran interactiv și al stațiilor de încărcare mobile pentru Chromebook-uri.
- Zona Creăm încurajează creativitatea. Studenții se pot implica în activități realiste de consolidare a cunoștințelor.

Tehnologii digitale pentru educație recomandate de partenerii europeni, care includ seturi de robotică, ecrane interactive SMART, laboratoare digitale, sisteme Internetul Obiectelor (Internet of Things), senzori, microcircuite, drone, imprimante 3D, ochelari AR/VR, dispozitive și sisteme pentru casa inteligentă, camere panoramice, studio de creație media a conținuturilor digitale educaționale, kituri de inventică, de la parteneri tehnologici recunoscuți cum ar fi LEGO Education, SMART Technologies, Arduino, Adafruit, Rasberry Pi, PocketLab, Elenco Electronics, Ozobot, Makey Makey, ș.a.;
Laborator demonstrativ Google for Education, dotat cu Google Chromebooks (laptopuri destinate exclusiv procesului educațional K12), stație de încărcare mobilă, ecran digital interactiv mobil, precum și acces gratuit pentru școlile din Moldova la 39 de instrumente digitale Google Workspace for Education, inclusiv Gmail, Classroom, Meet, Drive, Docs, Slides, Forms, Jamboard, etc.
Studio de înregistrare a sunetului, ce va permite didactice din școli să înregistreze produse multimedia (podcasturi, interviuri, webinare) pentru a crea o bibliotecă accesibilă de resurse educaționale.

În prezent, inițiativa „Clasa Viitorului” este replicată în 42 de școli din 22 de localități din întreaga țară, iar peste 1.300 de profesori și 9.000 de elevi sunt deja beneficiarii acestui proiect.

#instruirea profesorilor #ziua internationala a profesorului #clasa viitorului #hub tehnologic #digitalizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.