10 hectare în doar 10 h. O livadă de migdale din Vulcănești folosește un utilaj de recoltare unic în Republica Moldova

Utilizarea utilajului modern în agricultură nu mai este o noutate. Acum, producătorii încearcă să automatizeze tot ce este posibil. Așa a procedat și o cooperativă din sudul țării, formată din 6 producători de migdale. Cooperativa a achiziționat un utilaj de recoltare unic în Republica Moldova, datorită căruia roada este culeasă într-un timp record. Noua tehnologie a fost importată din Franța, iar utilajul a fost pus în funcțiune într-o livadă de migdale din Vulcănești. Mașina a fost achiziționată cu suportul unui credit în cadrul proiectului Livada Moldovei.

Datorită mașinii de recoltare pe bază de vibrații este posibilă culegerea migdalelor de pe o suprafață de 10 hectare, timp de doar 10 ore. Astfel, dacă anterior recoltarea putea dura chiar și câteva luni, de acum încolo, procesul va lua circa 3 săptămâni.

„Tehnologia de recoltare constă din trei părți. Aceasta are două utilaje pentru colectare și o mașină care funcționează pe bază de vibrații. Există 8 tipuri de vibrații pentru pomii mai tineri, mai mari și extrem de mari. Sunt regimuri diferite de vibrații care au scopul de a păstra pomul. Ne-am străduit să cumpărăm utilaje eficiente, de ultimă generație, astfel încât să putem concura cu producătorii de pe piața externă, întrucât piața internă este mică”, a declarat Mariana Topciu, director comercial al cooperativei.

Înființată în 2019, cooperativa Almonds Company din Comrat a reunit 6 producători de migdale, care dețin împreună 170 de hectare de livezi situate în raioanele Anenii Noi, Basarabeasca, Nisporeni, municipiul Chișinău, precum și UTA Găgăuzia. Pentru a eficientiza munca și a deveni mai competitivi pe piața internă, precum și cea externă, producătorii au decis să investească în noile tehnologii.

Cooperativa a accesat un credit de 410 mii de euro în cadrul proiectului Livada Moldovei, susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții. Producătorii au beneficiat de consultanță, fiind, totodată, scutiți de plata TVA și a taxelor la importul utilajelor.

Din acest credit, 60 de mii de euro au acoperit parțial achiziționarea mașinii de recoltare pe bază de vibrații. Restul împrumutului a permis cumpărarea utilajelor de producere pentru decojirea migdalelor (500 kg/oră), a utilajelor pentru sortarea migdalelor (800 kg/oră), precum și pentru fabricarea făinii. Doritori să se dezvolte și să extindă lista de produse pe care le oferă, membrii cooperativei sunt hotărâți să-și unească forțele pentru un randament mai bun.

„Cooperativa noastră este deschisă pentru toți producătorii, suntem gata să-i ajutăm pentru că noi înșine ne-am confruntat cu probleme pe care nu le-am putut soluționa singuri, dar doar unindu-ne forțele și ajungând la un nou nivel, comparabil cu cel european și american”, a declarat Mariana Topciu.

Producătorii din cadrul cooperativei spun că 80% din roada culeasă în acest an va merge spre export în țări precum România, Italia, Ucraina și Irak.

Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova există peste 20 de mii de hectare de livezi de nuci, alune și migdale.

De la lansarea liniei de creditare Livada Moldovei, peste 280 de proiecte investiționale au beneficiat de fondurile UE, oferite prin intermediul Băncii Europene de Investiții. În prezent, există un fond de aproximativ 60 de milioane de euro care urmează să fie pus la dispoziția altor beneficiari în cadrul proiectului Livada Moldovei.

#livada de migdale #cooperativa #Livada Moldovei #tehnologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.