Afaceriștii șmecheri care scot bani din piatră au lăsat Moldova fără cariera din Pervomaisc

Republica Moldova a pierdut cariera de piatră concasată din Pervomaisc, regiunea Nicolaev, susține fostul deputat Alexandru Slusari într-o postare pe facebook.

”Am rămas perplex la informația că autoritatea ucraineană, responsabilă pentru geologie și geodezie, a scos la licitație repetată (!) pentru 20 octombrie 2021 dreptul de folosință pentru terenul cu piatră, care juridic se află în gestiunea Întreprinderii de stat subordonate Republicii Moldova. Apropo, conform cercetărilor geologice, rezervele de piatră de calitate înaltă se estimează în acest sector pentru aproximativ 180 de ani”, constată Slusari.

Potrivit lui, dreptul pentru extragerea zăcământului cel mai probabil îl va obține compania oligarhului ucrainean Vladimir Prodivus, interesele căruia mulți ani au fost promovate în Moldova de Vladimir Andronache și omul lui la Agenția Proprietății Publice, Eugen Buzgan. Din câte înțeleg, scopul licitației repetate este micșorarea de două ori a prețului pentru autorizația de extragere.

Slusari susține că s-a adresat Agenției Proprietății publice să vină cu clarificări pe marginea cazului carierei din Ucraina, dar și să explice cu ce se ocupă în cadrul acestei întreprinderii din Pervomaisc administratorul, desemnat de Agenție. Totodată, societatea este în drept să cunoască de la Procuratura Generală care este soarta dosarului penal, deschis cu mare întârziere în ianuarie 2021 pe devalizarea celor două cariere din Ucraina, gestionate de întreprinderile de stat moldovenești.

Agenția Proprietății Publice suține într-o reacție pe facebook că, ”în legătură cu informațiile apărute în spațiul public și care vizează expunerea la licitație repetată, de către partea ucraineană responsabilă pentru geologie și geodezie, pentru data de 20 octombrie 2021 a dreptului de folosință asupra terenului cu piatră, care se află pe teritoriul Ucrainei dar e gestionat de Întreprinderea de Stat a Republicii Moldova, Agenția Proprietății Publice precizează că a fost informată despre acest fapt pe data de 5 octombrie 2021. În acest sens, APP a expediat imediat un demers cu solicitarea anulării licitației respective”.

APP mai spune că, în același context, pe data de 15 octombrie curent, va fi organizată o ședință de lucru, sub conducerea viceprim-ministrului pentru reintegrare, Vlad Kulminski, pentru relansarea activității grupurilor sectoriale de lucru pe linia Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ucrainene în domeniul colaborării economice și comerciale. Pe agenda discuțiilor se regăsește și situația creată la Î.S. „Cariera de piatră concasată din granit” din Pervomaisc.

#cariera #Afaceri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.