Semnal de alarmă: ”Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008”

Criptomonedele pot provoca o criză financiară globală de amploarea celei din 2008, dacă nu vor fi introduse reglementări dure, a declarat viceguvernatorul Băncii Angliei responsabil cu stabilitatea financiară, Jon Cunliffe, transmite Reuters, citat de business24.ro.

Cunliffe a comparat ritmul de creştere a pieţei criptoactivelor, de la 16 miliarde de dolari în urmă cu cinci ani la 2.300 de miliarde de dolari în prezent, cu piaţa ipotecilor subprime de 1.200 de miliarde de dolari în 2008, scrie .

”Când ceva din sistemul financiar creşte foarte rapid şi într-un spaţiu care este nereglementat în mare parte, atunci autorităţile care să ocupă de stabilitatea financiară trebuie să fie atente”, a spus acesta.

Cunliffe a recunoscut că guvernele şi autorităţile de reglementare trebuie să fie atente să nu reacţioneze exagerat sau să clasifice noile abordări ca fiind ”periculoase” pentru simplul fapt că sunt diferite. El a notat şi că tehnologiile crypto oferă o perspectivă de ”îmbunătăţiri radicale” a serviciilor financiare.

Cu toate acestea, Cunliffe a spus că, deşi riscurile la adresa stabilităţii financiare rămân deocamdată limitate, aplicaţiile actuale pentru criptoactive implică un motiv de îngrijorare pentru stabilitatea financiară pentru că majoritatea ”nu au o valoare intrinsecă şi sunt vulnerabile la corecţii majore ale preţurilor”.

Bitcoin şi etherum, cel mai valoroase criptomonede, au scăzut în acest an cu peste 30%, înainte de a-şi reveni, iar de la crearea lor au dovedit că sunt foarte instabile.

#cripto #alarma #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom