MIGF 2021: Viitorul digital al Moldovei în era COVID-19

Forumul de guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum – MIGF) va avea loc la Chișinău în perioada 19-20 octombrie. La eveniment vor participa reprezentanți ai agențiilor guvernamentale, organizațiilor internaționale, neguvernamentale și experți în domeniul afacerilor digitale, companiilor tehnologice, experți în dezvoltare digitală din Moldova, România, Ucraina, Kârgâzstan, Canada, Statele Unite și din alte țări.

Dezbaterile problemelor actuale ale agendei digitale și dezvoltării Internetului se vor concentra pe 4 direcții principale și relevante discuției anuale la toate nivelele IGF global: încredere și securitate, incluziune digitală și reducerea decalajului digital, drepturile și libertățile digitale, datele digitale. Programul forumului este format din 8 sesiuni plenare și un panel, inclusiv evenimente speciale co-organizate cu Freedom House și SecDev Foundation.

„În anul 2021, MIGF își propune să consolideze discuțiile multilaterale deschise în domeniul dezvoltării Internetului în Moldova, participarea țării la formarea agendei digitale globale și atingerea comună a echilibrului între securitate și dezvoltare. Pandemia COVID-19 a atras o atenție specială asupra nevoilor dezvoltării digitale, asupra necesității de a împuternici drepturile și oportunitățile digitale pe fondul unor dificultăți serioase cu care se confruntă societatea și statul în această perioadă”, a declarat coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc.

Potrivit acestuia, desfășurarea MIGF 2021 la Chișinău va servi la actualizarea sarcinilor agendei digitale în criza post-pandemică, la determinarea perspectivelor dialogului multilateral privind sustenabilitatea Internetului global și priorităților unui viitor digital comun.

Forumul va găzdui dezbaterile experților, discursuri și prezentări atât online, cât și offline. Se așteaptă participarea reprezentanților ONU IGF, ICANN, RIPE NCC, Internet Society (ISOC), SecDev Foundation, Freedom House, Microsoft, SEEDIG etc.

Printre partenerii naționali ai forumului – Agenția de investiții „Invest Moldova”, Academia de Studii Economice din Moldova, organizații neguvernamentale, companii de consultanță și securitate IT RTS și MUK. Invitați speciali ai evenimentului: Vice-prim-ministru pentru digitalizare Iurie Țurcanu, deputați, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale cheie, organizațiile naționale și internaționale.

Principalii piloni vor găzdui discuții ale experților pe următoarele subiecte:

Incluziunea digitală și cooperarea multilaterală în gestionarea viitorului digital.
Încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital.
Accesibilitate digitală pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale.
Libertatea Internetului în Europa Centrală și de Est. Tendințe și provocări, lecții pentru Moldova.
Reglementarea TIC în perioadele de transformare digitală.
Suveranitatea datelor și identitatea online de încredere.
Învățarea electronică ca drum către universitățile online. Experiență națională și regională.
Justificarea unei culturi a siguranței digitale în organizațiile societății civile.

Forumul de guvernanță a Internetului din Moldova este o inițiativă națională din cadrul IGF global al Organizației Națiunilor Unite, care la rândul său este convocată de către secretarul general al ONU și este un forum internațional cu mai mulți beneficiari pentru dialog pe probleme de guvernanță a Internetului.

Din 2020, MIGF a devenit un eveniment anual la care reprezentanții comunității de experți discută abordările globale și naționale ale guvernanței Internetului, probleme de securitate cibernetică și reziliență digitală, reglementare, extindere a accesului la Internet și reducere a decalajului digital, inovație și strategiile de dezvoltare digitală.

Pentru a vă înregistra pentru participare la MIGF, utilizați formularul online de pe site-ul www.igf.md. Participanții înregistrați vor primi informații de conectare prin e-mail pentru a adera acestui eveniment.

#guvernanță #participare #forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.