MIGF 2021: Viitorul digital al Moldovei în era COVID-19

Forumul de guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum – MIGF) va avea loc la Chișinău în perioada 19-20 octombrie. La eveniment vor participa reprezentanți ai agențiilor guvernamentale, organizațiilor internaționale, neguvernamentale și experți în domeniul afacerilor digitale, companiilor tehnologice, experți în dezvoltare digitală din Moldova, România, Ucraina, Kârgâzstan, Canada, Statele Unite și din alte țări.

Dezbaterile problemelor actuale ale agendei digitale și dezvoltării Internetului se vor concentra pe 4 direcții principale și relevante discuției anuale la toate nivelele IGF global: încredere și securitate, incluziune digitală și reducerea decalajului digital, drepturile și libertățile digitale, datele digitale. Programul forumului este format din 8 sesiuni plenare și un panel, inclusiv evenimente speciale co-organizate cu Freedom House și SecDev Foundation.

„În anul 2021, MIGF își propune să consolideze discuțiile multilaterale deschise în domeniul dezvoltării Internetului în Moldova, participarea țării la formarea agendei digitale globale și atingerea comună a echilibrului între securitate și dezvoltare. Pandemia COVID-19 a atras o atenție specială asupra nevoilor dezvoltării digitale, asupra necesității de a împuternici drepturile și oportunitățile digitale pe fondul unor dificultăți serioase cu care se confruntă societatea și statul în această perioadă”, a declarat coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc.

Potrivit acestuia, desfășurarea MIGF 2021 la Chișinău va servi la actualizarea sarcinilor agendei digitale în criza post-pandemică, la determinarea perspectivelor dialogului multilateral privind sustenabilitatea Internetului global și priorităților unui viitor digital comun.

Forumul va găzdui dezbaterile experților, discursuri și prezentări atât online, cât și offline. Se așteaptă participarea reprezentanților ONU IGF, ICANN, RIPE NCC, Internet Society (ISOC), SecDev Foundation, Freedom House, Microsoft, SEEDIG etc.

Printre partenerii naționali ai forumului – Agenția de investiții „Invest Moldova”, Academia de Studii Economice din Moldova, organizații neguvernamentale, companii de consultanță și securitate IT RTS și MUK. Invitați speciali ai evenimentului: Vice-prim-ministru pentru digitalizare Iurie Țurcanu, deputați, reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale cheie, organizațiile naționale și internaționale.

Principalii piloni vor găzdui discuții ale experților pe următoarele subiecte:

Incluziunea digitală și cooperarea multilaterală în gestionarea viitorului digital.
Încredere, securitate și stabilitate în spațiul digital.
Accesibilitate digitală pentru persoanele cu dizabilități și nevoi speciale.
Libertatea Internetului în Europa Centrală și de Est. Tendințe și provocări, lecții pentru Moldova.
Reglementarea TIC în perioadele de transformare digitală.
Suveranitatea datelor și identitatea online de încredere.
Învățarea electronică ca drum către universitățile online. Experiență națională și regională.
Justificarea unei culturi a siguranței digitale în organizațiile societății civile.

Forumul de guvernanță a Internetului din Moldova este o inițiativă națională din cadrul IGF global al Organizației Națiunilor Unite, care la rândul său este convocată de către secretarul general al ONU și este un forum internațional cu mai mulți beneficiari pentru dialog pe probleme de guvernanță a Internetului.

Din 2020, MIGF a devenit un eveniment anual la care reprezentanții comunității de experți discută abordările globale și naționale ale guvernanței Internetului, probleme de securitate cibernetică și reziliență digitală, reglementare, extindere a accesului la Internet și reducere a decalajului digital, inovație și strategiile de dezvoltare digitală.

Pentru a vă înregistra pentru participare la MIGF, utilizați formularul online de pe site-ul www.igf.md. Participanții înregistrați vor primi informații de conectare prin e-mail pentru a adera acestui eveniment.

#guvernanță #participare #forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte american Donald Trump a lansat un nou atac economic la adresa Uniunii Europene, cerând statelor membre să cumpere energie din SUA în valoare de 350 miliarde de dolari – o sumă care depășește capacitatea totală de export a Statelor Unite în domeniul energetic și echivalează cu întreaga valoare a exporturilor SUA către UE într-un an, scrie Politico.

Declarația a fost făcută în contextul refuzului lui Trump de a accepta propunerea Comisiei Europene privind eliminarea reciprocă a tarifelor pentru bunurile industriale. În schimb, el a condiționat relaxarea tarifelor de achiziții masive de energie: „Deficitul comercial cu UE este de 350 miliarde de dolari și trebuie să dispară rapid. Un mod simplu și rapid este ca ei să ne cumpere resursele energetice… Putem scăpa de acest deficit într-o săptămână.”

Întrebat dacă oferta europeană privind eliminarea taxelor industriale este suficientă pentru a renunța la taxa de 20% asupra importurilor din UE, Trump a răspuns sec: „Nu, nu este suficient.”

Totuși, potrivit Biroului de Analiză Economică al SUA, deficitul real de bunuri al Statelor Unite în comerțul cu Uniunea Europeană în 2024 a fost de 235,6 miliarde dolari, nu 350 miliarde. În același an, exporturile americane de energie (petrol și gaze) către UE au însumat doar 81,1 miliarde de dolari – de 4,3 ori mai puțin decât solicită Trump.

Mai mult, valoarea totală a exporturilor de energie ale SUA către întreaga lume în 2024 a fost de 315 miliarde dolari, conform datelor oficiale – ceea ce face cererea lui Trump nerealistă din punct de vedere logistic și economic.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE este pregătită pentru un acord echitabil, dar a avertizat că blocul comunitar își va apăra interesele prin măsuri de retorsiune dacă Trump impune tarife unilaterale. UE pregătește deja o listă de mărfuri americane care vor fi taxate cu 25%, ca reacție la taxele impuse anterior de SUA asupra importurilor de oțel și aluminiu.

Trump a mai cerut în trecut creșterea importurilor europene de gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, dar, potrivit unor surse europene citate de Politico, Washingtonul nu a demonstrat real interes pentru negocieri concrete, blocând discuțiile la nivel birocratic.

Interesant este că suma de 350 miliarde de dolari nu apare pentru prima dată în retorica lui Trump – el a invocat aceeași cifră atunci când a afirmat că SUA au oferit ajutor Ucrainei în această valoare, deși datele oficiale arată că asistența totală americană pentru Ucraina s-a ridicat la aproximativ 125,5 miliarde de dolari.

Declarațiile lui Trump vin pe fondul intensificării poziționărilor comerciale și geopolitice ale SUA înaintea alegerilor prezidențiale din toamnă, unde fostul lider republican își propune revenirea la Casa Albă cu o agendă economică agresivă și protecționistă.