Gazprom cere un preț EXAGERAT, precum și condiții nefinanciare. Spînu: Vom căuta furnizori alternativi

Oferta Gazprom pentru livrarea de gaze naturale Republicii Moldova este mai dezavantajoasă decât ofertele existente pe piața internațională. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a avut o nouă rundă de discuții la Moscova în legătură cu semnarea unui nou contract cu Gazprom de furnizare a gazelor naturale pentru țara noastră, scrie Realitatea.md.

În cadrul întrevederii, Andrei Spînu a discutat cu Dmitri Kozak, șef-adjunct al administrației președintelui Federației Ruse, Elena Burmistrova, directorul general Gazprom Export, și Nikolay Shulginov, ministrul Energiei.

Potrivit oficialului, Republica Moldova își dorește să continue discuțiile și să semneze un contract pe termen lung între MoldovaGaz și Gazprom, unul care avantajează ambele părți.

„Oferta propusă la moment de Gazprom nu este în avantajul cetățenilor noștri. Prețul cerut, care include condiții financiare și nefinanciare, inclusiv achitarea în termeni restrânși a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe piețele internaționale de gaz. Republica Moldova nu poate accepta să plătească un preț la gaz mai mare decât toate celelalte state din regiune”.

Totodată, Spînu susține că își dorește o nouă rundă de discuții cu Gazprom, dar vom căuta și furnizori alternativi.

„În același timp, vom căuta furnizori alternativi, pentru a ne asigura că țara are gaz și că diversificăm sursele de aprovizionare. În cadrul discuțiilor, partea rusă ne-a asigurat că Gazprom va livra imediat volumele suplimentare pentru luna octombrie, câte +5 mln m3 de gaze zilnic. Sperăm ca aceste volume să intre în Republica Moldova în cel mai scurt timp”.

De asemenea, Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat că luni, 25 octombrie, va susține o conferință de presă în cadrul căreia va oferi mai multe detalii.

„Dragi cetățeni, trecem prin momente dificile pentru țara noastră. Vom ieși cu bine din această perioadă grea împreună”.

Amintim că, Guvernul a propus ieri, 22 octombrie, STARE DE URGENȚĂ în toată țara din cauza crizei gazelor naturale.

#solutii alternative #andrei spinu #livrare #gaze naturale #pret #stare de urgenta #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.