Bugetul de stat mai bogat cu peste un milion de euro. Cei peste 1,6 milioane € de la vama Leușeni au fost consfiscați

Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale vin cu noi detalii în cazul capturii de peste 1,6 milioane de euro depistată la vama Leușeni. Responsabilii susțin că banii au fost confiscați în totalitate la bugetul de stat, scrie Realitatea.md.

„La insistențele procurorilor, la 12.10.2021, Curtea de Apel Chișinău a dispus confiscarea sumei de 10 000 euro, astfel fiind supusă confiscării întreaga sumă ce constituie obiect al contrabandei de la vama Leușeni, în valoare totală de 1 620 685 euro. Concomitent, prin aceiași decizie a Curții de Apel Chișinău, s-a dispus confiscarea în folosul statului a contravalorii mijlocului de transport, în sumă de 591 309 lei, utilizat la comiterea contrabandei de la vama Leușeni. Menționăm că, anterior prin sentința Judecătoriei Hîncești sediul Central din 15.04.2021, a fost confiscată suma de 1 610 685 euro, care constituie obiect al infracțiunii de contrabandă, iar suma de 10 000 euro și autocamionul cu ajutorul căruia s-a încercat traversarea frontierei de stat a valutei străine prin vama Leușeni, au fost restituite inculpatului”, anunță PG.

De asemenea, procurorii mai anunță că:

„În privința șoferului autocamionului care a încercat să treacă ilegal mijloacele financiare în valută străină, pedeapsa aplicată a rămas aceiași, fiind condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.27, art.248 alin.(5) lit.b) din Codul penal (Tentativă la contrabandă), în redacția legii penale până la modificările operate în norma incriminată. Decizia integrală va fi pronunțată la data de 30.11.2021. Decizia este definitivă și executorie, însă poate fi atacată cu recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție”, se mai arată în comunicat.

Amintim că Serviciul Vamal a depistat la 18 aprilie 2020, la intrarea în punctul vamal Leușeni, într-un TIR de marca Mercedes, pachete pline cu valută nedeclarată. Conform procedurilor, TIR-ul, care venea din România și intenționa să intre în R. Moldova, a fost supus verificărilor, iar în timpul controlului de rigoare, vameșii au depistat în cabina șoferului mai multe pachete și cutii cu bancnote de 20 și 50 de euro, nedeclarați. În total, vameșii au depistat peste 1,5 milioane de euro ascunși în tir.

Pe lângă cei 1,5 milioane de euro depistați la vama de la Leușeni, după o nouă cercetare a tirului, PCCOCS a anunțat că au mai fost găsite câteva zeci de mii de euro. La aproape o lună după ce Serviciul Vamal a depistat peste 1,5 milioane de euro ascunși într-un tir, un tânăr moldovean, Adrian Dulgher, plecat de mai mult timp în Marea Britanie, a apărut în spațiul public și s-a declarat proprietar al banilor.

Omul de afaceri a spus că din cauza COVID-19 nu a putut să ajungă în R. Moldova la timp pentru a declara banii, însă nu a oferit o explicație a deciziei de a împacheta și ascunde cei peste 1,5 milioane de euro într-un tir.

Portalul deschide.md a scris cu referire la surse apropiate anchetei că banii ar fi provenit din contrabanda cu țigări, iar beneficiarul lor este unul dintre frații Tătăroi (Mardari), despre care presa a scris anterior că este un apropiat al fostului deputat democrat, Constantin Țuțu. Vladimir Mardar, cunoscut în lumea interlopă ca „Vova” sau „Tataroi” (inițial numele său de familie era „Tataroi” însă, din cauza problemelor cu legea, și-a schimbat numele de familie în „Mardar”).

#milion de euro #vama leuseni #bani confiscati #bugetul de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.