Statul la stat. O singură slujbă, două venituri pentru angajații din liga de sus de la Parlament, Președinție și Guvern

În data de 21 octombrie, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege, care prevede ca personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că: „nu văd foarte multă competență în business la consilierii din oficiile de la președinție, parlament și guvern. Da, tineri, frumoși și deștepți, pe alocuri – școliți în Occident”.

Multă mămăligă de rugumat până la înțelegerea cum funcționează o firmă

De aici și până a înțelege cum funcționează o firmă mare și complexă, cum e cu managementul modern corporatist, e cale lungă și multă mămăligă de rugumat. Doar „eyes man(mam)” nu este îndeajuns! Consiliile de administrație ale companiilor de stat nu sunt nici pentru sinecuri de partid. Multe și (încă) extrem de mărunte”, susține fostul premier.

Sturza se gândește cum ar fi arătat azi criza gazului dacă la conducerea companiei și în Consiliul de administrație nu erau doar băieți comozi și receptivi, dar și specialiști în piața gazului, cu viziune și relații?! Evident, asta dacă cineva nu dorește să „rulească” din umbră.

”Ușor-ușor ne transformăm într-un cartel închis, sufocant în mai multe domenii. E ca și cum ai juca fotbal fără stranieri și cu banca de rezervă goală. E ok în cartier, nu și în cupele europene…

Cunosc sute(!) de moldoveni în afaceri, instituții de business, financiare în țară și în străinătate cu o excepțională experiență în domeniul corporatist și care astăzi sunt gata pro bono să facă parte din „istoria de succes”. Șuierați apelul și vor veni. Uitați de finanțări și parteneri serioși ai companiilor respective pe plan internațional. Cu management și consilii de administrație burdușite cu persoane expuse politic, toți vor fugi de ei ca dracul de tămâie”, conchide fostul premier.

Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

În prezent, dreptul de a efectua activitate remunerată în cadrul consiliului de administrație al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societății pe acțiuni în care statul deține o cotă parte din capitalul social este oferit funcționarilor publici și, tot prin derogare de la prevederile Legii nr.199/2010, secretarilor de stat, aceștia deținând statutul de persoane cu funcţii de demnitate publică.

APP – instituția responsabila de companiile de stat

În nota de argumentare se spune că scopul proiectului este asigurarea dreptului persoanelor încadrate în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică să exercite activitate remunerată în cadrul consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni în care statul deţine o cotă în capitalul social.

Fostul deputat Alexandru Slusari susține că: „În legislația actuală este absolut clar că principala instituție, responsabilă pentru gestionarea întreprinderilor de stat și a societăților cu capital majoritar public, este APP. Reprezentanții acestei entități ar trebui să aibă competența necesară să administreze organele colegiale ale întreprinderilor cu capital public. Prin derogare, dreptul de a reprezenta statul îl dețin și secretarii de stat din ministerele ramurale. Dar ce are personalul din cabinetul demnitarilor de stat cu gestionarea întreprinderilor de stat? Această subdiviziune are o funcție tehnico-birocratică. Din propria experiență cunosc că consilierii mei de cabinet au fost încarcați cu petiții și nu au avut deloc timp pentru exercitarea altor atribuții”.

#companii de stat #ministere #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.