Statul la stat. O singură slujbă, două venituri pentru angajații din liga de sus de la Parlament, Președinție și Guvern

În data de 21 octombrie, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege, care prevede ca personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că: „nu văd foarte multă competență în business la consilierii din oficiile de la președinție, parlament și guvern. Da, tineri, frumoși și deștepți, pe alocuri – școliți în Occident”.

Multă mămăligă de rugumat până la înțelegerea cum funcționează o firmă

De aici și până a înțelege cum funcționează o firmă mare și complexă, cum e cu managementul modern corporatist, e cale lungă și multă mămăligă de rugumat. Doar „eyes man(mam)” nu este îndeajuns! Consiliile de administrație ale companiilor de stat nu sunt nici pentru sinecuri de partid. Multe și (încă) extrem de mărunte”, susține fostul premier.

Sturza se gândește cum ar fi arătat azi criza gazului dacă la conducerea companiei și în Consiliul de administrație nu erau doar băieți comozi și receptivi, dar și specialiști în piața gazului, cu viziune și relații?! Evident, asta dacă cineva nu dorește să „rulească” din umbră.

”Ușor-ușor ne transformăm într-un cartel închis, sufocant în mai multe domenii. E ca și cum ai juca fotbal fără stranieri și cu banca de rezervă goală. E ok în cartier, nu și în cupele europene…

Cunosc sute(!) de moldoveni în afaceri, instituții de business, financiare în țară și în străinătate cu o excepțională experiență în domeniul corporatist și care astăzi sunt gata pro bono să facă parte din „istoria de succes”. Șuierați apelul și vor veni. Uitați de finanțări și parteneri serioși ai companiilor respective pe plan internațional. Cu management și consilii de administrație burdușite cu persoane expuse politic, toți vor fugi de ei ca dracul de tămâie”, conchide fostul premier.

Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

În prezent, dreptul de a efectua activitate remunerată în cadrul consiliului de administrație al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societății pe acțiuni în care statul deține o cotă parte din capitalul social este oferit funcționarilor publici și, tot prin derogare de la prevederile Legii nr.199/2010, secretarilor de stat, aceștia deținând statutul de persoane cu funcţii de demnitate publică.

APP – instituția responsabila de companiile de stat

În nota de argumentare se spune că scopul proiectului este asigurarea dreptului persoanelor încadrate în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică să exercite activitate remunerată în cadrul consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni în care statul deţine o cotă în capitalul social.

Fostul deputat Alexandru Slusari susține că: „În legislația actuală este absolut clar că principala instituție, responsabilă pentru gestionarea întreprinderilor de stat și a societăților cu capital majoritar public, este APP. Reprezentanții acestei entități ar trebui să aibă competența necesară să administreze organele colegiale ale întreprinderilor cu capital public. Prin derogare, dreptul de a reprezenta statul îl dețin și secretarii de stat din ministerele ramurale. Dar ce are personalul din cabinetul demnitarilor de stat cu gestionarea întreprinderilor de stat? Această subdiviziune are o funcție tehnico-birocratică. Din propria experiență cunosc că consilierii mei de cabinet au fost încarcați cu petiții și nu au avut deloc timp pentru exercitarea altor atribuții”.

#companii de stat #ministere #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.