Statul la stat. O singură slujbă, două venituri pentru angajații din liga de sus de la Parlament, Președinție și Guvern

26 Oct. 2021, 10:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Oct. 2021, 10:12 // Actual //  bani.md

În data de 21 octombrie, deputații au votat în prima lectură proiectul de lege, care prevede ca personalul încadrat în cabinetul Președintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, prim-viceprim-ministrului, viceprim-miniştrilor și miniştrilor are dreptul de a exercita activitate remunerată în cadrul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societăţii pe acţiuni în care statul deţine o cotă parte din capitalul social. Fostul premier și actualul om de afaceri susține că: „nu văd foarte multă competență în business la consilierii din oficiile de la președinție, parlament și guvern. Da, tineri, frumoși și deștepți, pe alocuri – școliți în Occident”.

Multă mămăligă de rugumat până la înțelegerea cum funcționează o firmă

De aici și până a înțelege cum funcționează o firmă mare și complexă, cum e cu managementul modern corporatist, e cale lungă și multă mămăligă de rugumat. Doar „eyes man(mam)” nu este îndeajuns! Consiliile de administrație ale companiilor de stat nu sunt nici pentru sinecuri de partid. Multe și (încă) extrem de mărunte”, susține fostul premier.

Sturza se gândește cum ar fi arătat azi criza gazului dacă la conducerea companiei și în Consiliul de administrație nu erau doar băieți comozi și receptivi, dar și specialiști în piața gazului, cu viziune și relații?! Evident, asta dacă cineva nu dorește să „rulească” din umbră.

”Ușor-ușor ne transformăm într-un cartel închis, sufocant în mai multe domenii. E ca și cum ai juca fotbal fără stranieri și cu banca de rezervă goală. E ok în cartier, nu și în cupele europene…

Cunosc sute(!) de moldoveni în afaceri, instituții de business, financiare în țară și în străinătate cu o excepțională experiență în domeniul corporatist și care astăzi sunt gata pro bono să facă parte din „istoria de succes”. Șuierați apelul și vor veni.  Uitați de finanțări și parteneri serioși ai companiilor respective pe plan internațional. Cu management și consilii de administrație burdușite cu persoane expuse politic, toți vor fugi de ei ca dracul de tămâie”, conchide fostul premier.

Proiectul de lege ce prevede aprobarea unor derogări de la prevederile art.18 (Incompatibilități) din Legea nr.80/20010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică  a fost examinat în Parlament și votat în prima lectură cu 53 voturi.

În prezent, dreptul de a efectua activitate remunerată în cadrul consiliului de administrație al întreprinderii de stat şi în cadrul consiliului societății pe acțiuni în care statul deține o cotă parte din capitalul social este oferit funcționarilor publici și, tot prin derogare de la prevederile Legii nr.199/2010, secretarilor de stat, aceștia deținând statutul de persoane cu funcţii de demnitate publică.

APP – instituția responsabila de companiile de stat

În nota de argumentare se spune că scopul proiectului este asigurarea dreptului persoanelor încadrate în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică să exercite activitate remunerată în cadrul consiliilor de administraţie ale întreprinderilor de stat şi ale societăţilor pe acţiuni în care statul deţine o cotă în capitalul social.

Fostul deputat Alexandru Slusari susține că: „În legislația actuală este absolut clar că principala instituție, responsabilă pentru gestionarea întreprinderilor de stat și a societăților cu capital majoritar public, este APP. Reprezentanții acestei entități ar trebui să aibă competența necesară să administreze organele colegiale ale întreprinderilor cu capital public. Prin derogare, dreptul de a reprezenta statul îl dețin și secretarii de stat din ministerele ramurale. Dar ce are personalul din cabinetul demnitarilor de stat cu gestionarea întreprinderilor de stat? Această subdiviziune are o funcție tehnico-birocratică. Din propria experiență cunosc că consilierii mei de  cabinet au fost încarcați cu petiții și nu au avut deloc timp pentru exercitarea altor atribuții”.

24 Iun. 2026, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iun. 2026, 16:21 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică ”Construim Încredere” lansează inițiativa ”Salarii nesimțite – la control”, prin care își propune să verifice și să facă publice cazurile în care, în instituții și întreprinderi de stat, se acordă salarii, sporuri și beneficii ce depășesc limitele bunului-simț. Prin această inițiativă, organizația cere autorităților să demonstreze că administrează responsabil banul public înainte de a impune noi poveri fiscale cetățenilor și mediului de afaceri.

Potrivit unei declarații emise de Mișcare, în timp ce salariul mediu prognozat pe economie pentru 2026 este de circa 17.400 lei, iar salariul minim de 6.300 lei, în spațiul public au apărut informații privind remunerații care ating 100.000–120.000 lei lunar în unele entități de stat — echivalentul a aproape 7 salarii medii și aproape 20 de salarii minime. Organizația subliniază că problema nu vizează o persoană anume, ci un sistem care permite suspiciuni de favoritism, nepotism și tratament preferențial.

În cadrul inițiativei, Construim Încredere formulează șase solicitări:

1. Respectarea strictă a meritocrației — funcțiile din sectorul public ocupate exclusiv pe bază de competență, prin concursuri transparente.
2. Un audit amplu și independent al instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat, care să arate câte funcții sunt cu adevărat necesare și unde există risipă.
3. Transparență totală privind salariile și sporurile — reguli, criterii și beneficii publice și ușor accesibile.
4. Limite rezonabile pentru remunerarea în sectorul public, raportate la realitățile economice ale țării.
5. Evaluarea conducătorilor pe bază de rezultate măsurabile și publice — „salariile excepționale trebuie justificate prin rezultate excepționale”.
6. Reforma statului înaintea noilor taxe — orice ajustare din Politica Fiscală 2027 trebuie precedată de o reformă reală a cheltuielilor publice.

„Nu este echitabil ca profesorii, medicii, agricultorii, antreprenorii, angajații și pensionarii să suporte costurile ajustărilor fiscale, în timp ce persistă privilegii care nu pot fi explicate public”, se mai arată în declarație.