CNSM: O bună parte a populației cu venituri modeste va fi în imposibilitatea achitării facturilor în timp oportun

Criza energetică nu trebuie să aibă influență asupra nivelului de trai al populației și trebuie abordată inclusiv din punct de vedere al impactului social. O spun reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, care au expediat în adresa Guvernului o declarație în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu recentele evoluții de pe piața resurselor energetice din țară, transmite IPN.

„Incertitudinea privind furnizarea gazelor naturale în volum deplin și riscul majorării tarifelor la resurse energetice în ajunul sezonului de încălzire, când există o cerere crescută pentru gaze naturale, va influența negativ atât asupra consumatorilor casnici, cât și celor non-casnici. Aceasta având în vedere situația social-economică din țară, mai cu seamă în contextul pandemiei care a afectat mai multe sectoare ale economiei și a avut un impact nefast asupra veniturilor salariaților-membri de sindicat”, se arată în declarația CNSM.

Potrivit sindicaliștilor, cu regret, pe parcursul ultimului an, se atestă o diminuare a puterii de cumpărare a populației, concomitent cu majorarea prețurilor la carburanți, cărbune și lemne de foc. Potrivit Biroului Național de Statistică, doar în perioada august 2020 – august 2021, tarifele la combustibil și carburanți au crescut cu 18%, fapt care a generat o creștere a prețurilor în lanț la toate produsele și mărfurile. Totul în timp ce indicele câștigului salarial real în anul 2020, față de anul 2019, a fost de doar 105,8%. Așadar, în cazul unei majorări a tarifelor la resurse energetice în perioada rece de toamnă și iarnă a anilor 2021-2022, o bună parte a populației cu venituri modeste va fi în imposibilitatea achitării facturilor în timp oportun.

În contextul situației create în sectorul energetic, pentru a asigura protecția socială a populației, Confederația vine cu mai multe propuneri către autorități. Solicită intervenţia promptă a autorităților în vederea asigurării furnizării volumului necesar de gaze naturale sau asigurarea cu resurse energetice de alternativă pentru toată perioada rece, adoptând și mecanisme de susținere a populației prin acordarea compensațiilor în cazul majorării tarifelor la resurse energetice. Concomitent, în cazul majorării tarifelor, sindicaliștii solicită să fie elaborate mecanisme de eșalonare a plăților, fără a fi aplicate penalități, atât pentru populație, cât și pentru agenții economici.

CNSM consideră necesar, în cazul majorării tarifului la gaze naturale, să fie amendat Codul Fiscal pentru scutirea de TVA a gazelor naturale și gazelor lichefiate, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, fapt care ar reduce cu 8% impactul majorării tarifului.

În același timp, potrivit CNSM, există riscul ca și agenții economici, care în procesul de producere utilizează un volum mare de gaze naturale, să fie în imposibilitatea de a-și onora obligațiile de plată, inclusiv să fie nevoiți să majoreze prețurile la produsele fabricate, mai cu seamă la cele de primă necesitate, fapt, care, la fel, va afecta populația țării.

În legătură cu situația creată în sectorul energetic, CNSM consideră necesar de a promova mai intens tranziția către resurse energetice regenerabile – eoliene și solare – pentru a reduce dependența de importul resurselor energetice. În opinia sindicaliștilor, în primă etapă este importantă atragerea proiectelor de finanțare a energo-eficienței instituțiilor publice, inclusiv pentru amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile și fațadele clădirilor. Or, în cazul menținerii tendinței de pe piața internațională de majorare a prețurilor de achiziție a resurselor energetice, investițiile legate de procurarea echipamentelor pentru producerea energiei regenerabile, se vor răscumpăra într-un termen mult mai restrâns.

#venituri modeste #facturi #CNSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom