CNSM: O bună parte a populației cu venituri modeste va fi în imposibilitatea achitării facturilor în timp oportun

Criza energetică nu trebuie să aibă influență asupra nivelului de trai al populației și trebuie abordată inclusiv din punct de vedere al impactului social. O spun reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, care au expediat în adresa Guvernului o declarație în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu recentele evoluții de pe piața resurselor energetice din țară, transmite IPN.

„Incertitudinea privind furnizarea gazelor naturale în volum deplin și riscul majorării tarifelor la resurse energetice în ajunul sezonului de încălzire, când există o cerere crescută pentru gaze naturale, va influența negativ atât asupra consumatorilor casnici, cât și celor non-casnici. Aceasta având în vedere situația social-economică din țară, mai cu seamă în contextul pandemiei care a afectat mai multe sectoare ale economiei și a avut un impact nefast asupra veniturilor salariaților-membri de sindicat”, se arată în declarația CNSM.

Potrivit sindicaliștilor, cu regret, pe parcursul ultimului an, se atestă o diminuare a puterii de cumpărare a populației, concomitent cu majorarea prețurilor la carburanți, cărbune și lemne de foc. Potrivit Biroului Național de Statistică, doar în perioada august 2020 – august 2021, tarifele la combustibil și carburanți au crescut cu 18%, fapt care a generat o creștere a prețurilor în lanț la toate produsele și mărfurile. Totul în timp ce indicele câștigului salarial real în anul 2020, față de anul 2019, a fost de doar 105,8%. Așadar, în cazul unei majorări a tarifelor la resurse energetice în perioada rece de toamnă și iarnă a anilor 2021-2022, o bună parte a populației cu venituri modeste va fi în imposibilitatea achitării facturilor în timp oportun.

În contextul situației create în sectorul energetic, pentru a asigura protecția socială a populației, Confederația vine cu mai multe propuneri către autorități. Solicită intervenţia promptă a autorităților în vederea asigurării furnizării volumului necesar de gaze naturale sau asigurarea cu resurse energetice de alternativă pentru toată perioada rece, adoptând și mecanisme de susținere a populației prin acordarea compensațiilor în cazul majorării tarifelor la resurse energetice. Concomitent, în cazul majorării tarifelor, sindicaliștii solicită să fie elaborate mecanisme de eșalonare a plăților, fără a fi aplicate penalități, atât pentru populație, cât și pentru agenții economici.

CNSM consideră necesar, în cazul majorării tarifului la gaze naturale, să fie amendat Codul Fiscal pentru scutirea de TVA a gazelor naturale și gazelor lichefiate, atât la cele importate, cât şi la cele livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la serviciile de transport şi de distribuţie a gazelor naturale, fapt care ar reduce cu 8% impactul majorării tarifului.

În același timp, potrivit CNSM, există riscul ca și agenții economici, care în procesul de producere utilizează un volum mare de gaze naturale, să fie în imposibilitatea de a-și onora obligațiile de plată, inclusiv să fie nevoiți să majoreze prețurile la produsele fabricate, mai cu seamă la cele de primă necesitate, fapt, care, la fel, va afecta populația țării.

În legătură cu situația creată în sectorul energetic, CNSM consideră necesar de a promova mai intens tranziția către resurse energetice regenerabile – eoliene și solare – pentru a reduce dependența de importul resurselor energetice. În opinia sindicaliștilor, în primă etapă este importantă atragerea proiectelor de finanțare a energo-eficienței instituțiilor publice, inclusiv pentru amplasarea panourilor fotovoltaice pe acoperișurile și fațadele clădirilor. Or, în cazul menținerii tendinței de pe piața internațională de majorare a prețurilor de achiziție a resurselor energetice, investițiile legate de procurarea echipamentelor pentru producerea energiei regenerabile, se vor răscumpăra într-un termen mult mai restrâns.

#venituri modeste #facturi #CNSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.

#contributii #pensionari #angajati