Accent Electronic - ținta unor atacuri cu falsuri. Compania vine cu precizări

În urma unei investigații realizate de echipa „CU SENS” în ceea ce privește cele 10.000 de laptopuri cumpărate de Ministerul Educației în
toamna anului 2020, Accent Electronic se declară ținta unor atacuri cu falsuri și vine cu precizări referitor la subiect. Compania oferă cifre și afirmă că licitația pe care au câștigat-o a fost, practic, un act de binefacere pentru Guvernul R.Moldova, iar cei care insinuează că ar fi fost favorizați în vreun fel nu fac decât să promoveze „etichetele defăimătoare împrumutate din gura personajelor controversate și fugare, cu care se află în litigii.”

Compania Accent Electronic nu contestă conținutul și calitatea anchetei jurnalistice, dar susține că jurnaliștii „CU SENS” au încălcat legea și codul deontologic.

„Au sunat la recepția companiei noastre, au cerut să discute cu un specialist în tendere și au înregistrat discuția fără permisiune, apoi au difuzat un citat audio trunchiat.”, declară Accent Electronic.

În acest context, compania vine cu următoarele precizări:

Compania a câștigat licitația în baza celui mai mic preț oferit. Acest lucru a fost posibil, în urma unor eforturi considerabile prin care am reușit să convingem producătorul să ne expedieze un lot, la preț mai mic chiar și decât costul de producție. Altfel spus, producătorul de calculatoare „Lenovo”, a făcut un act de binefacere Guvernului R.Moldova, la rugămintea insistentă a Accent Electronic – distribuitor și partener oficial în R.Moldova;
Urmare a prețului preferențial oferit de Producător și Accent Electronic, Ministerul Educației a economisit circa 11 milioane de lei;
Prețul oferit de Producător și Accent Electronic a fost cu 635.800 de dolari mai mic decât următorul preț înscris la licitație. Este pentru prima dată în istoria licitațiilor publice la care participăm timp de 30 de ani, când diferența dintre oferta 1 și oferta 2 este de 22%;
Compania Accent Electronic a minimizat la maximum venitul net din această licitație, câștigul fiind de numai 1%. E bine știut că în alte situații similare, participanții urmăresc un venit minim de 7%. Participarea Accent Electronic a fost cu intenția nobilă de a ne ajuta țara în vremuri pandemice (fără a detalia eforturile și riscurilor comerciale cărora ne-am expus);
Tenderul a fost organizat sub stricta monitorizare a Băncii Mondiale, iar cerințele au fost printre cele mai exigente. Atât companiile participante la tendere publice, cât și instituțiile statului pot confirma că tenderele organizate sub egida BM, sunt cele mai transparente și mai exigente. Licitația a avut loc în regim LIVE;
Pentru comparație, calculatoarele cumpărate de Ministerul Educației prin intermediul licitației câștigate de Accent Electronic, au atins un cost mediu 5200 de lei cu tot cu sistem de operare licențiat. Or, costul minim al unui asemenea model de calculator, în magazinele din R.Moldova este de 12.000 de lei.

De asemenea, Accent Electronic menționează că nu a fost niciodată favorizată la licitațiile publice, cu atât mai mult în perioada guvernării PD (după cum insinuează jurnaliștii „CU SENS”). Potrivit companiei, toate tenderele câștigate au fost în baza celui mai mic preț oferit, or Accent Electronic este distribuitorul oficial și partener al principalilor producători de calculatoare cumpărate prin licitații publice (Lenovo, Dell, HP, Acer).

Pentru a demonstra corectitudinea celor spuse, compania prezintă câștigul obținut din licitațiile publice, care, în timpul guvernării PD (2016), a fost mai puțin de 1,55%. De cealaltă parte, o altă companie (Bass System) avea, în perioada menționată, o cotă de peste 83% din
piața licitațiilor organizate de instituțiile de stat.

În contextul situației create, Accent Electronic vine cu un îndemn către mass-media și jurnaliștii care fac investigații fără a se documenta.

Facem apel la jurnaliștii care pretind că fac investigații să documenteze aceste cifre, înainte de a ne pune etichete defăimătoare. Condamnăm vehement sintagma „omul lui Plahotniuc” atribuită președintelui Accent Grup, domnului Vladimir Russu și cerem mass-mediei să nu promoveze speculații împrumutate din gura personajelor controversate și fugare cu care ne aflăm în litigii. În caz contrar, ne rezervăm dreptul să credem că instituțiile mass-media acționează în tandem cu aceste personaje și dreptul să acționăm în consecință.

#Accent Electronic #atacuri false #investigatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.