Accent Electronic – ținta unor atacuri cu falsuri. Compania vine cu precizări

În urma unei investigații realizate de echipa „CU SENS” în ceea ce privește cele 10.000 de laptopuri cumpărate de Ministerul Educației în
toamna anului 2020, Accent Electronic se declară ținta unor atacuri cu falsuri și vine cu precizări referitor la subiect. Compania oferă cifre și afirmă că licitația pe care au câștigat-o a fost, practic, un act de binefacere pentru Guvernul R.Moldova, iar cei care insinuează că ar fi fost favorizați în vreun fel nu fac decât să promoveze „etichetele defăimătoare împrumutate din gura personajelor controversate și fugare, cu care se află în litigii.”

Compania Accent Electronic nu contestă conținutul și calitatea anchetei jurnalistice, dar susține că jurnaliștii „CU SENS” au încălcat legea și codul deontologic.

„Au sunat la recepția companiei noastre, au cerut să discute cu un specialist în tendere și au înregistrat discuția fără permisiune, apoi au difuzat un citat audio trunchiat.”, declară Accent Electronic.

În acest context, compania vine cu următoarele precizări:

Compania a câștigat licitația în baza celui mai mic preț oferit. Acest lucru a fost posibil, în urma unor eforturi considerabile prin care am reușit să convingem producătorul să ne expedieze un lot, la preț mai mic chiar și decât costul de producție. Altfel spus, producătorul de calculatoare „Lenovo”, a făcut un act de binefacere Guvernului R.Moldova, la rugămintea insistentă a Accent Electronic – distribuitor și partener oficial în R.Moldova;
Urmare a prețului preferențial oferit de Producător și Accent Electronic, Ministerul Educației a economisit circa 11 milioane de lei;
Prețul oferit de Producător și Accent Electronic a fost cu 635.800 de dolari mai mic decât următorul preț înscris la licitație. Este pentru prima dată în istoria licitațiilor publice la care participăm timp de 30 de ani, când diferența dintre oferta 1 și oferta 2 este de 22%;
Compania Accent Electronic a minimizat la maximum venitul net din această licitație, câștigul fiind de numai 1%. E bine știut că în alte situații similare, participanții urmăresc un venit minim de 7%. Participarea Accent Electronic a fost cu intenția nobilă de a ne ajuta țara în vremuri pandemice (fără a detalia eforturile și riscurilor comerciale cărora ne-am expus);
Tenderul a fost organizat sub stricta monitorizare a Băncii Mondiale, iar cerințele au fost printre cele mai exigente. Atât companiile participante la tendere publice, cât și instituțiile statului pot confirma că tenderele organizate sub egida BM, sunt cele mai transparente și mai exigente. Licitația a avut loc în regim LIVE;
Pentru comparație, calculatoarele cumpărate de Ministerul Educației prin intermediul licitației câștigate de Accent Electronic, au atins un cost mediu 5200 de lei cu tot cu sistem de operare licențiat. Or, costul minim al unui asemenea model de calculator, în magazinele din R.Moldova este de 12.000 de lei.

De asemenea, Accent Electronic menționează că nu a fost niciodată favorizată la licitațiile publice, cu atât mai mult în perioada guvernării PD (după cum insinuează jurnaliștii „CU SENS”). Potrivit companiei, toate tenderele câștigate au fost în baza celui mai mic preț oferit, or Accent Electronic este distribuitorul oficial și partener al principalilor producători de calculatoare cumpărate prin licitații publice (Lenovo, Dell, HP, Acer).

Pentru a demonstra corectitudinea celor spuse, compania prezintă câștigul obținut din licitațiile publice, care, în timpul guvernării PD (2016), a fost mai puțin de 1,55%. De cealaltă parte, o altă companie (Bass System) avea, în perioada menționată, o cotă de peste 83% din
piața licitațiilor organizate de instituțiile de stat.

În contextul situației create, Accent Electronic vine cu un îndemn către mass-media și jurnaliștii care fac investigații fără a se documenta.

Facem apel la jurnaliștii care pretind că fac investigații să documenteze aceste cifre, înainte de a ne pune etichete defăimătoare. Condamnăm vehement sintagma „omul lui Plahotniuc” atribuită președintelui Accent Grup, domnului Vladimir Russu și cerem mass-mediei să nu promoveze speculații împrumutate din gura personajelor controversate și fugare cu care ne aflăm în litigii. În caz contrar, ne rezervăm dreptul să credem că instituțiile mass-media acționează în tandem cu aceste personaje și dreptul să acționăm în consecință.

#Accent Electronic #atacuri false #investigatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România pierde teren pe piața motorinei din Republica Moldova, dar rămâne principala sursă de aprovizionare. În prima jumătate a anului 2026, ponderea motorinei importate din România a coborât la 53,7%, față de 76,4% înregistrat la sfârșitul anului 2025.

În perioada ianuarie–iunie 2026, Republica Moldova a importat 325 023 de tone de motorină. România a rămas principalul furnizor, însă importurile din alte țări au crescut ca pondere. Turcia și Bulgaria au ajuns fiecare la 15,2% din importurile de motorină. Alte cantități au fost aduse din Egipt – 7,6%, Arabia Saudită – 4,4%, Israel – 1%, Serbia – 1%, Azerbaidjan – 0,8%, Bahrain – 0,6%, iar alte state au asigurat 0,5%.

În 2025, situația era diferită. Din totalul de 737 560 de tone de motorină importate pe parcursul anului, România asigura 76,4%, Turcia – 10,4%, Bulgaria – 4,6%, Emiratele Arabe Unite – 3,6%, Arabia Saudită – 1,6%, India – 1,4% și Azerbaidjan – 0,8%.

Astfel, înt jumătate de an, ponderea României în importurile de motorină a scăzut cu 22,7 puncte procentuale.

ANRE menționează în raportul pentru prima jumătate a anului 2026 că diversificarea surselor de import a fost influențată atât de închiderea unor rafinării din regiune, cât și de necesitatea identificării unor surse alternative de aprovizionare, în contextul perturbărilor survenite pe piețele petroliere internaționale odată cu declanșarea conflictului din Golful Persic.