A murit „regele anvelopelor”, omul de afaceri Gelu Tofan. A fost unul dintre primii mari milionari ai României

Omul de afaceri Gelu Tofan, fondatorul Tofan Grup Internațional, a murit vineri, la vârsta de 61 de ani, în urma unui cancer de pancreas. Anunțul a fost făcut chiar de fiul său, Adrian Tofan.

Adrian Tofan a anunțat că tatăl său a fost diagnosticat, în august, cu cancer de pancreas în stadiul 4, cu metastaze la ficat, plămâni și splină. Cu câteva luni înainte, el făcuse o formă severă de Covid și, deși nu a necesitat internare și s-a vindecat, starea sa de sănatate a rămas afectată.

Cunoscutul om de afaceri a deținut Tofan Grup Internațional, firmă prin care Gelu Tofan a controlat ani buni piața de anvelope din România.

Cine a fost Gelu Tofan

Gelu Tofan, unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din România după Revoluție, împlinise pe 15 octombrie 61 de ani.

Grupul Tofan, înființat de el, a fost, în 2000, unul dintre cei mai mari producători independenți de cauciucuri din Europa Centrală și de Est, în portofoliu intrând și firma de anvelope Danubiana.

Grupul Tofan a operat mai multe firme, majoriatea din industria anvelopelor auto, ajungând la o cifră de afaceri de circa 600 milioane de dolari și având 16.000 de angajați.

În 2001, Gelu Tofan a vândut grupului francez Michelin cele două fabrici de anvelope – Victoria Floreşti şi Silvania Zalău – și o firmă de reșapare de dolari.

Gelu Tofan povestea în 2018 că o vreme a făcut afaceri cu Theodor Stolojan, după încheierea mandatului acestuia la Banca Mondială şi înainte de intrarea în politică.

Omul de afaceri a spus de mai multe ori că afacerea i-a fost sabotată, chiar „furată” de grupuri de interese și de o parte din oamenii apropiați, care l-ar fi tradat.

În 2006, Gelu Tofan a fost victima unui atac în stradă, în București, fiind lovit cu ranga lângă mașina sa. Omul de afaceri a legat atunci atacul de conflictul pe care l-ar fi avut cu fostul său angajat Ștefan Rădulescu, ulterior partener de afaceri.

#regele anvelopelor #om de afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.