A murit „regele anvelopelor”, omul de afaceri Gelu Tofan. A fost unul dintre primii mari milionari ai României

Omul de afaceri Gelu Tofan, fondatorul Tofan Grup Internațional, a murit vineri, la vârsta de 61 de ani, în urma unui cancer de pancreas. Anunțul a fost făcut chiar de fiul său, Adrian Tofan.

Adrian Tofan a anunțat că tatăl său a fost diagnosticat, în august, cu cancer de pancreas în stadiul 4, cu metastaze la ficat, plămâni și splină. Cu câteva luni înainte, el făcuse o formă severă de Covid și, deși nu a necesitat internare și s-a vindecat, starea sa de sănatate a rămas afectată.

Cunoscutul om de afaceri a deținut Tofan Grup Internațional, firmă prin care Gelu Tofan a controlat ani buni piața de anvelope din România.

Cine a fost Gelu Tofan

Gelu Tofan, unul dintre cei mai importanți oameni de afaceri din România după Revoluție, împlinise pe 15 octombrie 61 de ani.

Grupul Tofan, înființat de el, a fost, în 2000, unul dintre cei mai mari producători independenți de cauciucuri din Europa Centrală și de Est, în portofoliu intrând și firma de anvelope Danubiana.

Grupul Tofan a operat mai multe firme, majoriatea din industria anvelopelor auto, ajungând la o cifră de afaceri de circa 600 milioane de dolari și având 16.000 de angajați.

În 2001, Gelu Tofan a vândut grupului francez Michelin cele două fabrici de anvelope – Victoria Floreşti şi Silvania Zalău – și o firmă de reșapare de dolari.

Gelu Tofan povestea în 2018 că o vreme a făcut afaceri cu Theodor Stolojan, după încheierea mandatului acestuia la Banca Mondială şi înainte de intrarea în politică.

Omul de afaceri a spus de mai multe ori că afacerea i-a fost sabotată, chiar „furată” de grupuri de interese și de o parte din oamenii apropiați, care l-ar fi tradat.

În 2006, Gelu Tofan a fost victima unui atac în stradă, în București, fiind lovit cu ranga lângă mașina sa. Omul de afaceri a legat atunci atacul de conflictul pe care l-ar fi avut cu fostul său angajat Ștefan Rădulescu, ulterior partener de afaceri.

#regele anvelopelor #om de afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.