VITOL, compania care urma să ne livreze gaze, acuzată de scheme în SUA. Va plăti o amendă de 135 de milioane de dolari

Vitol Inc., filiala americană a grupului de companii Vitol, care împreună formează una dintre cele mai mari firme de comercializare a energiei din lume, și care a câștigat tenderul lansat de Energocom pentru a livra un milion de metri cub de gaze naturale Republicii Moldova, este acuzată că oferit mită de milioane de dolari pe parcursul mai multor ani, scrie Realitatea.md.

O rezoluție a Departamentului de Justiție din SUA indică faptul că Vitol a plătit mită oficialilor din Brazilia, Ecuador și Mexic. De asemenea, Vitol a fost de acord să restituie peste 12,7 milioane de dolari către Commodity Futures Trading Commission (CFTC) într-o chestiune conexă și să plătească CFTC o penalitate de 16 milioane de dolari pentru activitatea de tranzacționare care nu este acoperită de acordul de urmărire penală amânată cu departamentul.

„De-a lungul unei perioade de 15 ani, Vitol a plătit mită de milioane de dolari unor funcționari publici – în trei țări separate – pentru a obține avantaje competitive necorespunzătoare care au avut ca rezultat profituri ilegale semnificative pentru companie”, a declarat procurorul general adjunct interimar Brian C. Rabbitt. al Secției Penale a Departamentului de Justiție. „Rezoluția coordonată de astăzi cu Brazilia, împreună cu prima noastră rezoluție coordonată FCPA cu CFTC, subliniază hotărârea departamentului de a trage companiile la răspundere pentru crimele lor, evitând, în același timp, sancțiunile duplicate inutil”, se arată în documentul publicat la 3 decembrie 2020.

„Vitol a dat mită oficialilor guvernamentali din Brazilia, Ecuador și Mexic pentru a câștiga contracte de afaceri profitabile și pentru a obține avantaje competitive la care nu aveau dreptul în mod echitabil”, a declarat procurorul interimar al SUA Seth D. DuCharme din Districtul de Est al New York-ului. „Procuratura Statelor Unite pentru Districtul de Est al New Yorkului va continua să tragă la răspundere companiile și persoanele care încearcă să sfideze legea SUA în detrimentul concurenților onești.”

„Această rezoluție demonstrează angajamentul FBI de a investiga corupția străină și de a-i trage la răspundere pe cei care eludează legile pentru câștiguri financiare în detrimentul consumatorilor americani”, a declarat directorul adjunct responsabil Kristi K. Johnson de la Biroul FBI din Los Angeles. „Vom continua să lucrăm cu partenerii noștri pentru a elimina corupția, indiferent dacă aceasta are loc în țară sau în străinătate, pentru a asigura încrederea pe terenul de joc internațional.”

În cele din urmă Vitol ar fi ajuns la un acord cu departamentul – o amendă în valoare de 135 de milioane de dolari.

Ca parte a acordului de urmărire penală amânată, Vitol Inc. și Vitol S.A., o altă companie din cadrul grupului de companii Vitol, au convenit să coopereze în continuare cu departamentul în orice investigații și urmăriri penale aflate în desfășurare referitoare la comportamentul, inclusiv a persoanelor fizice; pentru a-și îmbunătăți programele de conformitate; și să raporteze departamentului cu privire la implementarea programelor lor de conformitate.

Potrivit declarațiilor companiei și documentelor judecătorești, între 2005 și 2014, Vitol și co-conspiratorii săi au plătit mită de peste 8 milioane de dolari la cel puțin patru funcționari ai companiei petroliere deținute și controlate de stat din Brazilia Petróleo Brasileiro S.A. – Petrobras (Petrobras). Vitol a plătit aceste mită în schimbul primirii de informații confidențiale privind prețurile Petrobras și despre concurență. Vitol a ascuns schema prin utilizarea unor intermediari și a unei companii fictive care a facilitat plățile către conturile offshore și, în cele din urmă, către oficialii Petrobras.

Vitol a mai recunoscut că, din 2011 până în 2014, a mituit cel puțin alți cinci oficiali Petrobras în schimbul primirii de informații confidențiale despre prețuri pe care Vitol le-a folosit pentru a câștiga contracte de păcură cu Petrobras. În timpul acestei scheme, un consultant care acționa în numele lui Vitol s-a angajat în negocieri pe alte canale cu un oficial Petrobras din Houston. Părțile aveau apoi să poarte negocieri în etape, stabilind în cele din urmă prețul prestabilit care permitea plata de mită de la Vitol oficialilor Petrobras. Câțiva dintre co-conspiratori au comunicat folosind conturi de e-mail alias și nume de cod, inclusiv „Batman”, „Tiger”, „Phil Collins”, „Dolphin”, „Popeye” și „Beb”.

Vitol a recunoscut, de asemenea, un al doilea caz de a mitui oficiali din Ecuador și Mexic pentru a obține și păstra afaceri în legătură cu cumpărarea și vânzarea de produse petroliere. Între 2015 și iulie 2020, Vitol a fost de acord să ofere și să plătească mai mult de 2 milioane de dolari mită oficialilor din Ecuador și Mexic.

Pentru a promova această schemă de mită, Vitol și co-conspiratorii săi au încheiat acorduri de consultanță false, au înființat companii-fantasmă, au creat facturi false pentru pretinse servicii de consultanță și au folosit conturi de e-mail alias pentru a transfera fonduri către companii offshore implicate în conspirație – toate în timp ce știau că fondurile, cel puțin parțial, ar fi folosite pentru a plăti mită oficialilor ecuadorieni și mexicani.

Amintim că, Republica Moldova a semnat, acum o zi, un contract pentru o achiziție de probă de un milion de metri cubi de gaze naturale cu compania poloneză PGNiG. Contractul a fost încheiat cu „Energocom” – furnizor central de energie electrică în țara noastră. Coincidență sau nu, dar se întâmplă la cinci zile de la vizita viceprim-ministrului, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, în Polonia. Cel din urmă explicase că, de fapt, acum autoritățile cumpără gaz pentru a asigura presiunea în rețelele de transport care e la limita critică.

Întrebată de preț, prim-ministra Natalia Gavrilița a declarat că Republica Moldova achită circa 1.000 de dolari per mia de metri cubi de gaz, însă a adăugat că „nu putem încă da publicității suma exactă, deoarece e secret comercial”. Fostul premier Ion Chicu susține că pentru gazele procurate de la compania poloneză din bugetul național s-ar fi alocat suma de 1,7 miliarde de lei.

#livrarea gazelor #vitol #amenda #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.