Dezastru în zootehnia moldovenească. Ramura s-a prăbușit cu 10%

Producția agricolă a Republicii Moldova a însumat 27 miliarde de lei în nouă luni ale anului 2021 cu 20,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În ramura fitotehnică, recolta anului curent se caracterizează prin majorarea considerabilă a recoltei globale a culturilor agricole, îndeosebi a culturilor cerealiere. Conform estimărilor prealabile, în anul curent recolta globală a culturilor cerealiere şi leguminoase boabe (fără porumb) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 1822 mii tone (de circa 2,6 ori mai mult față de perioada similară a anului precedent), din care recolta grâului a constituit circa 1530 mii tone (de 2,7 ori mai mult), a orzului – 245 mii tone (de 2,3 ori mai mult), a leguminoaselor boabe – 37 mii tone (cu 38% mai mult).

În ceea ce privește zootehnia, în ianuarie-septembrie 2021 față de aceeași perioadă a anului 2020 în gospodăriile de toate categoriile se constată scăderea producției animaliere pe principalele tipuri: producția de lapte – cu 9,9%, creşterea vitelor şi păsărilor în masă vie – cu 3,4%, producția de ouă – cu 1,8%.

La 1 octombrie 2021 faţă de data respectivă a anului trecut a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile cauzată de scăderea acestora în gospodăriile populației. Totodată, în întreprinderile agricole efectivul ovinelor și caprinelor a crescut cu 12,1%, bovinelor – cu 7,9%, păsărilor cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

Crescătorii de animale au declarat de nenumărate ori că se confruntă cu probleme. Ei susțin că îi ruinează concurența neloială a produselor de importat, care sunt mai ieftine. În plus, statul nu oferă ajutor suficient pentru dezvoltarea ramurii.

AIPA anunța la mijlocul lunii august că a autorizat primele plăți directe per cap de animal – 5 mil. de lei. Plata directă per cap de animal se acordă o singură dată pe an, pentru deținătorii de animale cu specia bovine, ovine, caprine. Sunt pasibile spre plata directă animalele înregistrate și exploatate în fermele zootehnice amplasate în extravilan.

După primul apel desfășurat, AIPA a recepționat 416 cereri de acordare a plăților directe per cap de animal dintre care 197 – pentru deținătorii de bovine, 128 – ovine și 91 – deținătorii de caprine. De plăți directe per cap de animal urmează să beneficieze 322 deținătorii de animale unici.

#zootehnie #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă”, promovat de autorități drept o soluție pentru ca moldovenii să-și poată cumpăra o locuință, riscă să se transforme într-o povară financiară pentru familiile care s-au împrumutat peste posibilitățile lor, a declarat directorul executiv al Expert-Grup, Adrian Lupușor, care avertizează că ponderea creditelor neperformante în portofoliile bancare a urcat la 5,5%, iar o parte din deteriorarea acestui indicator este legată de sectorul imobiliar.

Potrivit economistului, deși nivelul actual al creditelor neperformante nu reprezintă un pericol imediat pentru stabilitatea financiară a Republicii Moldova, tendința de creștere din ultimele luni constituie un semnal de alarmă.

„Ponderea creditelor neperformante a urcat la 5,5%, deci nu este o cifră mare care să prezinte careva riscuri de stabilitate financiară. Sectorul bancar este unul stabil, probabil cel mai stabil și cel mai bine capitalizat sector din economia națională”, a declarat Lupușor.

Expertul atrage însă atenția că majorarea consecutivă a ponderii împrumuturilor cu probleme trebuie urmărită cu atenție, mai ales că o parte importantă a acestei evoluții provine din sectorul imobiliar.

În opinia sa, situația scoate la iveală și vulnerabilitățile programului guvernamental „Prima Casă”, care, deși a fost conceput pentru a facilita accesul populației la locuințe, a încurajat unele gospodării să contracteze credite pe care le-ar putea susține cu dificultate.

„Aici vorbim de anumite riscuri sau consecințe ale programului Prima Casă, despre care am vorbit anterior, că a fost un program mai mult social decât economic și cu tentă, pe alocuri, electorală”, a afirmat directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, o parte dintre beneficiarii programului s-au angajat în împrumuturi fără să dispună de venituri suficient de mari pentru a face față poverii financiare, în special într-un mediu macroeconomic volatil.

Riscurile sunt amplificate de creditele cu dobândă variabilă. În perioadele de inflație ridicată și de înăsprire a politicii monetare, dobânzile pot crește, ceea ce duce la majorarea ratelor lunare și pune presiune suplimentară asupra bugetelor familiale.

Pentru gospodăriile care alocă deja o parte considerabilă din venituri achitării creditelor și cheltuielilor curente, o asemenea evoluție poate transforma împrumutul ipotecar într-o povară greu de suportat.

Cu toate acestea, Lupușor subliniază că sectorul bancar rămâne solid și bine capitalizat, iar nivelul de 5,5% al creditelor neperformante nu indică, deocamdată, un risc sistemic. Semnalul de îngrijorare ține mai degrabă de dinamica indicatorului și de vulnerabilitățile financiare ale debitorilor.