Dezastru în zootehnia moldovenească. Ramura s-a prăbușit cu 10%

Producția agricolă a Republicii Moldova a însumat 27 miliarde de lei în nouă luni ale anului 2021 cu 20,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În ramura fitotehnică, recolta anului curent se caracterizează prin majorarea considerabilă a recoltei globale a culturilor agricole, îndeosebi a culturilor cerealiere. Conform estimărilor prealabile, în anul curent recolta globală a culturilor cerealiere şi leguminoase boabe (fără porumb) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 1822 mii tone (de circa 2,6 ori mai mult față de perioada similară a anului precedent), din care recolta grâului a constituit circa 1530 mii tone (de 2,7 ori mai mult), a orzului – 245 mii tone (de 2,3 ori mai mult), a leguminoaselor boabe – 37 mii tone (cu 38% mai mult).

În ceea ce privește zootehnia, în ianuarie-septembrie 2021 față de aceeași perioadă a anului 2020 în gospodăriile de toate categoriile se constată scăderea producției animaliere pe principalele tipuri: producția de lapte – cu 9,9%, creşterea vitelor şi păsărilor în masă vie – cu 3,4%, producția de ouă – cu 1,8%.

La 1 octombrie 2021 faţă de data respectivă a anului trecut a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile cauzată de scăderea acestora în gospodăriile populației. Totodată, în întreprinderile agricole efectivul ovinelor și caprinelor a crescut cu 12,1%, bovinelor – cu 7,9%, păsărilor cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

Crescătorii de animale au declarat de nenumărate ori că se confruntă cu probleme. Ei susțin că îi ruinează concurența neloială a produselor de importat, care sunt mai ieftine. În plus, statul nu oferă ajutor suficient pentru dezvoltarea ramurii.

AIPA anunța la mijlocul lunii august că a autorizat primele plăți directe per cap de animal – 5 mil. de lei. Plata directă per cap de animal se acordă o singură dată pe an, pentru deținătorii de animale cu specia bovine, ovine, caprine. Sunt pasibile spre plata directă animalele înregistrate și exploatate în fermele zootehnice amplasate în extravilan.

După primul apel desfășurat, AIPA a recepționat 416 cereri de acordare a plăților directe per cap de animal dintre care 197 – pentru deținătorii de bovine, 128 – ovine și 91 – deținătorii de caprine. De plăți directe per cap de animal urmează să beneficieze 322 deținătorii de animale unici.

#zootehnie #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.