Vrea să vândă utilaje forestiere în Moldova, dar după ce atrage 1,5 mil. de euro de pe piața de capital din România

După ce în aprilie a vândut obligațiuni de 1,5 milioane euro, compania specializată în livrarea de utilaje forestiere Alser Forest vizează o finanțare semnificativă și în perioada următoare.

Alser Forest, jucător în industria forestieră din România, urmărește atragerea, printr-o nouă ermisiune de obligațiuni, a sumei de 3 milioane de roni. Este a 2-a ieșire în piață a emitentului, care în iunie a listat o emisiune în valoare de 1,5 milioane euro (ALS24E). Cei care dețin titlurile vor beneficia de diiscount în noua operațiune de piață. Înregistrată în orașul Săcele, județul Brașov, Alser Forest a realizat în prima jumătate a acestui an venituri de 14,2 milione lei, duble față de cele de la S1 2020 și în același interval și-a majorat de 4 ori profitul net la 1,16 milioane de roni. Alser Forest a realizat anul trecut venituri toatel din exploatare de 15,55 milioane de roni și un profit brut de aproximativ 960.000 de roni, conform datelor furnizate pe portalul Ministerului Finanțelor Publice.

Compania, care are un istoric de 13 ani de funcționare, a finalizat în luna septembrie instalarea unei pepiniere moderne cu tehnologie din Suedia, care ar urma să producă, începând cu 2022, un număr de 3 milioane puieți forestieri anual. Investiția s-a ridicat la 1 miliion de euro, spune Albert Șerban, președintele Alser Forest. Necesarul sectorului forestier românesc este de 60 milioane de puieți în fiecare an. Banii vor fi utilizați pentru dezvoltarea companiei ce vizează inclusiv extinderea pe piețele din Republica Moldova și Bulgaria.

#utilaje #finanțare #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi