„Reforma Învățământului în Moldova": Peste 2600 de cadre didactice beneficiază de un program amplu de formare

Peste 2600 de cadre didactice beneficiază de un program amplu de formare în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” lansat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Acesta se desfășoară online, în perioada 12 octombrie – 10 decembrie 2021 și va continua în perioada 10 ianuarie -16 aprilie 2022. Programul de formare are scopul de a implementa „Standardele de competență profesională ale cadrelor didactice din învățământul general“.

În cadrul sesiunilor, peste 2600 de cadre didactice din majoritatea instituțiilor de învățământ primar, gimnanzial și liceal din Republica Moldova urmează să-și îmbunătățească competențele profesionale în corespundere cu standardele naționale, structurate în cinci domenii: Proiectarea didactică; Mediul de învățare; Procesul educațional; Dezvoltarea profesională și Parteneriatele educaționale.

În cadrul acestor cursuri, pedagogii vor învăța cum să-și formuleze clar obiectivele și finalitățile procesului educațional, atunci când își planifică activitatea didactică; cum să asigure un mediu propice de învățare, inclusiv prin promovarea participării democratice a copiilor în procesul educațional și prin respectarea principiului diversității; cum să creeze situații de învățare care să stimuleze dezvoltarea copiilor; cum să aplice în mod diferențiat curriculumul pentru elevii cu cerințe educaționale speciale; cum să creeze parteneriate cu familia și comunitatea în scopul eficientizării procesului educațional; cum să-și gestioneze propria dezvoltare profesională continuă și multe altele.

Instruirile au loc în baza programului de formare profesională realizat în 2016/2017 în cadrul Proiectului „Reforma Învățământului în Moldova” și modernizat în 2021, într-o versiune online. Tot atunci, au fost realizate ajustări ce țin de educația incluzivă, dimensiunea de gen și participarea comunității.

Potrivit MEC, alte 10% din cadrele didactice din țară au beneficiat în 2016-2017 de un curs de formare similar, realizat în format fizic.

Proiectul „Reforma Învățământului în Moldova” este un împrumut investițional specific, acordat de Banca Mondială, implementat în perioada aprilie 2013 – decembrie 2022, care sprijină Guvernul Republicii Moldova prin finanțarea activităților ce vor consolida calitatea educației şi vor duce spre un sector al educației mai eficient.

#program de formare #MEC #cadre didactice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.