Dezastru în zootehnia moldovenească. Ramura s-a prăbușit cu 10%

28 Oct. 2021, 10:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Oct. 2021, 10:09 // Actual //  bani.md

Producția agricolă a Republicii Moldova a însumat 27 miliarde de lei în nouă luni ale anului 2021 cu 20,5% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În ramura fitotehnică, recolta anului curent se caracterizează prin majorarea considerabilă a recoltei globale a culturilor agricole, îndeosebi a culturilor cerealiere. Conform estimărilor prealabile, în anul curent recolta globală a culturilor cerealiere şi leguminoase boabe (fără porumb) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 1822 mii tone (de circa 2,6 ori mai mult față de perioada similară a anului precedent), din care recolta grâului a constituit circa 1530 mii tone (de 2,7 ori mai mult), a orzului – 245 mii tone (de 2,3 ori mai mult), a leguminoaselor boabe – 37 mii tone (cu 38% mai mult).

În ceea ce privește zootehnia, în ianuarie-septembrie 2021 față de aceeași perioadă a anului 2020 în gospodăriile de toate categoriile se constată scăderea producției animaliere pe principalele tipuri: producția de lapte – cu 9,9%, creşterea vitelor şi păsărilor în masă vie – cu 3,4%, producția de ouă – cu 1,8%.

La 1 octombrie 2021 faţă de data respectivă a anului trecut a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile cauzată de scăderea  acestora în gospodăriile populației. Totodată, în întreprinderile agricole efectivul ovinelor și caprinelor a crescut cu 12,1%, bovinelor – cu 7,9%, păsărilor cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

Crescătorii de animale au declarat de nenumărate ori că se confruntă cu probleme. Ei susțin că îi ruinează concurența neloială a produselor de importat, care  sunt mai ieftine. În plus, statul nu oferă ajutor suficient pentru dezvoltarea ramurii.

AIPA anunța la mijlocul lunii august că a autorizat primele plăți directe per cap de animal – 5 mil. de lei. Plata directă per cap de animal se acordă o singură dată pe an, pentru deținătorii de animale cu specia bovine, ovine, caprine. Sunt pasibile spre plata directă animalele înregistrate și exploatate în fermele zootehnice amplasate în extravilan.

După primul apel desfășurat, AIPA a recepționat 416 cereri de acordare a plăților directe per cap de animal dintre care 197 – pentru deținătorii de bovine, 128 – ovine și 91 – deținătorii de caprine. De plăți directe per cap de animal urmează să beneficieze 322 deținătorii de animale unici.

22 Iul. 2026, 14:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 14:07 // Actual //  Grîu Tatiana

Consumatorii casnici ar putea achita 20,30 lei, cu TVA, pentru un metru cub de gaze naturale, potrivit proiectului de hotărâre, publicat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Tariful este mai mic decât cel solicitat de compania de stat Energocom, care a cerut un preț de 20,93 lei/m³, cu TVA.

În prezent, populația plătește 14,42 lei pentru un metru cub de gaze, astfel că tariful propus de ANRE ar însemna o majorare de aproximativ 5,88 lei/m³.

Proiectul stabilește tarife reglementate și pentru celelalte categorii de consumatori, în funcție de nivelul de presiune al rețelei la care sunt conectați. Astfel, prețul ar urma să fie de 14,29 lei/m³ cu TVA la intrarea în rețelele de transport, 14,93 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de transport, 15,36 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de înaltă presiune, 16,51 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de medie presiune și 20,30 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de joasă presiune, tarif aplicat consumatorilor casnici.

Potrivit calculelor ANRE, noul tarif este determinat în principal de creșterea costului de achiziție a gazelor naturale, estimat la aproape 598,5 euro pentru 1 000 de metri cubi. La acesta se adaugă cheltuielile pentru transportul și distribuția gazelor, costurile de furnizare, inclusiv cele aferente serviciilor de facturare și deservire a consumatorilor, precum și rentabilitatea reglementată a furnizorului.

În același timp, ANRE a inclus în calcul și un deficit tarifar acumulat în perioada ianuarie–iulie 2026, de aproape 93,8 milioane de lei, care trebuie recuperat în următoarele luni. Totodată, autoritatea a ținut cont și de un excedent tarifar de 17,6 milioane de lei rămas la sfârșitul anului 2025, sumă care reduce parțial impactul majorării.

Proiectul a fost elaborat în baza cererii depuse de Energocom la 15 iulie și urmează să fie examinat de Consiliul de administrație al ANRE. Decizia va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.