Șantajul gazelor. Tănase: N-am fi fost la cheremul Gazprom, dacă n-am fi cedat presiunilor din 2012

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase susține că situația cu criza gazelor prin care trece, în prezent, Republica Moldova s-a mai repetat în anul 2012. La acea vreme Moscova șantaja Chișinăul să renunțe implementarea pachetului energetic III în schimbul reducerii de 30% pentru gazul livrat.

FT scrie că Gazprom a propus oficialilor moldoveni că vor reduce prețul la gazele naturale dacă Chișinăul este pregătit să „adapteze” Acordul de liber schimb cu UE”, spune Tănase, care se întreabă: Ce înseamnă de fapt această „adaptare”?

Potrivit fostului președinte al Curții Constituționale, Gazprom cere ca Moldova să amâne implementarea Pachetul III Energetic, în domeniul pieței energetice, care prevede liberalizarea pieței gazelor.

Exact ca și acum, în 2012, Rusia șantaja Republica Moldova, dacă vrea să obțină o reducere de 30% la prețul gazului importat de la Gazprom, trebuie să renunțe la implementarea pachetului 3 energetic. Rusia era deranjata de p. 9 al Directivei, care prevede separarea activităților de transport de cele de furnizare și distribuție a gazelor naturale”, a mai spus Tănase.

Din motive neclare – a opinat Alexandru Tănase – la acea dată Moldova a cedat șantajului, amânând transpunerea și implementarea Directivei 2009/73/EC pentru sectorul de gaze naturale. Mai mult ca atât, i-au convins și pe europeni să-i sprijine în acest demers.

Este o lecție buna de învățat. Dacă n-am fi făcut aceste jocuri atunci, astăzi nu ne-am fi pomenit cu toții în situația de dependență totala de Gazprom (citește Federația Rusă)”, a conchis fostul președinte al Curții Constituționale.

Publicația britanică Financial Times scria, la 27 octombrie, că Gazprom a propus ca Republica Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

Energocom anunță că DXT și PGNiG au câștigat licitația. DXT Commodities – o companie internațională care este lider pe piața angro de gaz și energie, dar și compania poloneză PGNiG vor furniza astăzi gaze naturale Republicii Moldova.

#Tănase #șantaj #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România a primit prima tranșă de 2,5 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE, dintr-o finanțare totală de 16,7 miliarde de euro. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că banii nu vor fi folosiți doar pentru consolidarea capacității de apărare, ci și pentru dezvoltarea unor proiecte de infrastructură cu utilizare civilă și militară.

Potrivit lui Nazare, aproximativ 4,2 miliarde de euro din finanțarea SAFE sunt destinate infrastructurii strategice. În această categorie intră proiecte de pe autostrăzile A7 și A8, inclusiv tronsoanele Pașcani-Suceava-Siret și Moțca-Iași-Ungheni.

„SAFE nu înseamnă, astfel, doar înzestrarea Armatei. Înseamnă și autostrăzi pentru regiunea Moldovei, conexiuni mai bune cu Republica Moldova și Ucraina, mobilitate economică și militară și proiecte de infrastructură așteptate de foarte mult timp de comunitățile din regiune”, a declarat Alexandru Nazare.

Cea mai mare parte a finanțării, circa 9,6 miliarde de euro, este destinată achizițiilor militare ale Ministerului Apărării Naționale. Alte 2,8 miliarde de euro sunt prevăzute pentru Ministerul Afacerilor Interne și alte instituții din domeniul siguranței și securității naționale.

Ministrul susține că investițiile în apărare pot avea și un efect economic, prin dezvoltarea producției interne, transfer de tehnologie și crearea unor noi locuri de muncă.

„SAFE înseamnă, așadar, mai multă securitate și o oportunitate reală de industrializare a României”, a transmis Nazare.

Finanțarea SAFE este acordată sub formă de împrumuturi, cu o dobândă de maximum 3%, o perioadă de grație de 10 ani și rambursare eșalonată pe aproximativ 30 de ani. Proiectele finanțate prin acest mecanism trebuie finalizate până în 2030.

#infrastructura româniei #safe