Chișinăul, aeroportul străinilor! 70% dintre pasageri nu sunt moldoveni

Aproximativ 70% dintre cei care au călătorit spre și dinspre Republica Moldova în 2024 și în prima jumătate a anului 2025 au avut cetățenie străină, potrivit datelor furnizate de Poliția de Frontieră și publicate de BoardingPass.ro.

În 2024, 2.938.550 de pasageri străini au tranzitat aeroportul din Chișinău, în timp ce numărul moldovenilor care au călătorit cu avionul a fost de 1.371.547. Cei mai numeroși pasageri au fost cetățenii ucraineni, în total 1.161.695 de persoane, urmați de români, în număr de 930.725. Pe pozițiile următoare s-au aflat rușii, cu 132.219 pasageri, israelienii, cu 126.813, și italienii, cu 90.027. Tot în 2024, 66.157 de cetățeni americani au intrat sau au ieșit din Republica Moldova pe calea aerului. Un număr notabil l-au reprezentat și cetățenii azeri, armeni, uzbeci, georgieni și kazahi, iar 3.248 de călători au utilizat pașapoarte ONU.

Tendința s-a accentuat în 2025. În primele șase luni ale anului, 71,9% dintre pasagerii aeroportului „Eugen Doga” au fost străini. Poliția de Frontieră a înregistrat 2.557.415 pasageri în această perioadă, dintre care 716.300 moldoveni și 1.841.115 cetățeni străini. Și în 2025, ucrainenii au fost cei mai numeroși, cu 762.850 de pasageri, urmați de români, în număr de 598.314. Pe lista celor mai prezenți se află și cetățenii ruși, israelieni și italieni.

Un aspect semnificativ este acela că, în primele șase luni ale anului 2025, numărul cetățenilor ucraineni care au zburat spre sau dinspre Chișinău a depășit numărul moldovenilor. În total, aeroportul a înregistrat 2,5 milioane de pasageri în primul semestru al anului 2025, cu 49,2% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pasageri #Aeroport #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.