Șeful diplomației UE confirmă: Rusia folosește gazul pentru a intimida Republica Moldova

Republica Moldova este o victimă a eforturilor Rusiei de a utiliza gazele naturale pentru a-şi intimida vecinul mai mic, a declarat joi Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, fără a oferi detalii în acest sens.

„Vedem încercări din partea (companiei) Gazprom de a pune presiune politică” asupra guvernului moldovean, a afirmat Josep Borrel.

„În termeni globali, creşterile de preţ în întreaga lume nu sunt o consecinţă a utilizării livrărilor de gaze ca armă, dar în cazul Republicii Moldova – da, este”, a spus şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu premierul moldovean Natalia Gavriliţă, aflată într-o vizită la Bruxelles, unde a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

„În cazul Republicii Moldova, gazele naturale sunt folosite drept armă politică. (…) Nu putem compara criza gazelor naturale din Republica Moldova cu cea din Europa. Noi vom încerca să acordăm sprijin cetăţenilor”, a subliniat Josep Borrell.

„În cazul Republicii Moldova, trebuie să se ţină cont de caracteristicile politice … este o creştere semnificativă (de preţ) legată de probleme politice, fiind necesar sprijinul nostru”, a afirmat Borrell, subliniind că Uniunea Europeană este gata să susţină Chişinăul pentru a depăşi criza din sectorul energetic, iar ca exemplu al acestei disponibilităţi el a invocat consultările care au avut loc la Bruxelles pentru a examina situaţia şi a oferi sprijin pe termen mediu pentru Republica Moldova.

„Sprijinul bugetar oferit ieri (miercuri) va permite Republicii Moldova să ajute persoanele cele mai vulnerabile”, a spus Borrell, referindu-se la un grant de 60 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova, convenit săptămâna aceasta, în sprijinul autorităţilor moldovene pentru a depăşi criza energetică.

„Am pus bazele unor obiective serioase. Am discutat despre consolidarea cooperării şi implementarea reformelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, care a salutat planurile guvernului de la Chişinău de a aduce mai aproape Republica Moldova de Uniunea Europeană.

#șantaj #aprovizionare #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.