Șeful diplomației UE confirmă: Rusia folosește gazul pentru a intimida Republica Moldova

Republica Moldova este o victimă a eforturilor Rusiei de a utiliza gazele naturale pentru a-şi intimida vecinul mai mic, a declarat joi Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, fără a oferi detalii în acest sens.

„Vedem încercări din partea (companiei) Gazprom de a pune presiune politică” asupra guvernului moldovean, a afirmat Josep Borrel.

„În termeni globali, creşterile de preţ în întreaga lume nu sunt o consecinţă a utilizării livrărilor de gaze ca armă, dar în cazul Republicii Moldova – da, este”, a spus şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu premierul moldovean Natalia Gavriliţă, aflată într-o vizită la Bruxelles, unde a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.

„În cazul Republicii Moldova, gazele naturale sunt folosite drept armă politică. (…) Nu putem compara criza gazelor naturale din Republica Moldova cu cea din Europa. Noi vom încerca să acordăm sprijin cetăţenilor”, a subliniat Josep Borrell.

„În cazul Republicii Moldova, trebuie să se ţină cont de caracteristicile politice … este o creştere semnificativă (de preţ) legată de probleme politice, fiind necesar sprijinul nostru”, a afirmat Borrell, subliniind că Uniunea Europeană este gata să susţină Chişinăul pentru a depăşi criza din sectorul energetic, iar ca exemplu al acestei disponibilităţi el a invocat consultările care au avut loc la Bruxelles pentru a examina situaţia şi a oferi sprijin pe termen mediu pentru Republica Moldova.

„Sprijinul bugetar oferit ieri (miercuri) va permite Republicii Moldova să ajute persoanele cele mai vulnerabile”, a spus Borrell, referindu-se la un grant de 60 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova, convenit săptămâna aceasta, în sprijinul autorităţilor moldovene pentru a depăşi criza energetică.

„Am pus bazele unor obiective serioase. Am discutat despre consolidarea cooperării şi implementarea reformelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, care a salutat planurile guvernului de la Chişinău de a aduce mai aproape Republica Moldova de Uniunea Europeană.

#șantaj #aprovizionare #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.