O Volga folosită de agenții KGB în anii 90, scoasă la licitație cu prețul unui bolid de lux

Aceste maşini nu puteau fi cumpărate de oamenii simpli, doar angajații KGB aveau acces la ele, și erau făcute să arate cu modelele obișnuite, de serie. Toate lucrurile speciale erau mascate, chiar şi panoul de comunicaţii speciale.

Puteai să-ţi dai seama doar după felul în care această mașină accelera. Motorul V8 de sub capotă era unul de pe Chaika, de 5.5 litri, care dezvolta 195 CP. Cutia era tot una automată, în 3 trepte, dar cu levier de cutie manuală de decor, potrivit ziare.com ziare.com.

În Rusia a fost scoasă de curând una din ultimele maşini de acest fel produse vreodată. E fabricată în 1990 şi se spune că în total au fost produse doar 245 exemplare V8 a acestui model de Volga.

Exemplarul e într-o stare nu tocmai perfectă, însă are avantajul de a fi într-o formă originală, nerestaurată şi autentică. Totul s-a păstrat aşa cum a fost pe ea, când maşina chiar a fost în mâinile forţelor de ordine. Chiar şi panoul de comenzi pentru agenţii secreţi există la interior.

Maşina are şi elementele speciale, ce o disting: o metodă secretă de a deschide portbagajul, un rezervor mărit, frâne mai mari cu pedală mai mare, a doua bateria, montată în portbagaj, două oglinzi la interior şi chiar o staţie de legătură directă cu operatorul de la KGB de atunci, relatează Piața Auto.

Cel care va cumpăra maşina va avea nevoie s-o supună unul proces minuţios de restaurare şi doar aşa îi va reda luciul şi gloria pe care ar merita-o această maşină atât de rară. Dar şi în forma în care este, această Volga e scoasă la vânzare la un preţ exorbitant, de 36,600 euro!

#Volga #licitatie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.