Moldovenii vor plăti un preț mai mare pentru gaz. Andrei Spînu: Oricare va fi creșterea, guvernul va ajuta cetățenii

Viceprim-ministrul ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, nu a putut răspunde la întrebarea care-i macină pe moldoveni: Cât vor plăti cetățenii pentru gazul natural pe care îl vor consuma în condiții casnice?, scrie Realitatea.md.

În cadrul unei conferințe de presă transmisă live de către RLIVE TV și RLIVE.MD, Andrei Spînu a precizat că prețul gazului pentru consumatorii finali va crește, iar în zilele următoare Moldovagaz urmează întocmească toate demersurile către ANRE.

Moldovagaz va face toate solicitările către ANRE pentru revizuirea prețului. Prețul va crește din două motive: Am început să procurăm gaz la un preț mai mare, dar nu cu mult mai mare decât în 2012. De exemplu, în 2012 achitam 394 de dolari pentru mia de metri cubi, acum sunt în jur de 450 de dolari și prețul va scădea. Avem angajamentul ca în următoarele 2-3 zile Moldovagaz să pregătească actele pentru a merge la ANRE ca să crească tariful, a declarat Spînu.

De asemenea, ministru susține că în zilele apropiate Guvernul urmează a face calculele necesare pentru pregătirea pachetului de suport al cetățenilor.

Oricare va fi creșterea, guvernul va ajuta cetățenii, a adăugat viceprim-ministrul.

În concluzie, Spînu a menționat că cel mai mare tarif pe care l-au achitat moldovenii este de 6,20 de bani pentru metru cub.

#tarif #andrei spinu #gaze naturale #pret #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2023, în Republica Moldova au activat 41,8 mii de întreprinderi, cu 0,7% mai mult față de anul 2022. Întreprinderile active au reprezentat 75,5% din totalul unităților raportoare, arată datele Biroului Național de Statistică. În același an 4.100 de întreprinderi au fost desființate, față de doar 2.300 de firme nou-create, ceea ce înseamnă că au dispărut de aproape două ori mai multe întreprinderi decât s-au înființat.

Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active a fost deținută de comerțul cu ridicata și cu amănuntul, care a concentrat 39,0% din total. Urmează activitățile profesionale, științifice și tehnice – 9,7%, industria prelucrătoare – 9,5%, construcțiile și transportul și depozitarea – câte 7,1%, tranzacțiile imobiliare – 7,0% și informațiile și comunicațiile – 6,4%. La polul opus se află producția și furnizarea de energie electrică și termică (0,4%) și distribuția apei și salubritatea (0,3%).

Pe parcursul anului 2023 au fost create 2,3 mii de întreprinderi, cu 50,9% mai puține față de anul precedent. Rata de creare a întreprinderilor a constituit 5,5%, cea mai mare fiind înregistrată în sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică – 15,3%.

În același timp, 4,1 mii de întreprinderi au fost desființate, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Rata de desființare a ajuns la 9,8%, iar cea mai mare pondere a firmelor închise s-a regăsit în comerțul cu ridicata și cu amănuntul – 40,9% din total.

Structura mediului de afaceri rămâne puternic concentrată pe microîntreprinderi. În 2023, 68,6% dintre întreprinderile active aveau 0–4 salariați, iar această categorie a reprezentat 81,4% din totalul firmelor nou-create și 94,9% din totalul întreprinderilor desființate.

Distribuția regională arată o concentrare accentuată în municipiul Chișinău, unde erau înregistrate 26,4 mii de întreprinderi active, adică 63,1% din total. Urmează regiunea Centru – 15,8%, Nord – 12,7%, Sud – 5,4% și UTA Găgăuzia – 3,1%.

În 2023, rata de creare a întreprinderilor a fost de 5,0% în Chișinău, 7,0% în Nord, 6,9% în Sud, 5,8% în Centru și 6,2% în UTA Găgăuzia. Cea mai mare rată de desființare s-a înregistrat în UTA Găgăuzia – 12,3%.

Datele BNS mai arată că 66,9% dintre întreprinderile active au fost conduse de bărbați, iar aproximativ o treime – de femei. Cea mai mare pondere a femeilor-manager a fost înregistrată în învățământ – 63,8%, în timp ce cea mai mică în industria extractivă – 4,3%.