Diplomația Moldovei, în ofensivă. Sturza: Ursula von der Leyen și Merkel, implicate în soluționarea crizei gazelor

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza explică cum au avut loc negocierile cu Gazprom, cine a fost implicat și ce s-ar fi întâmplat cu enclava din stânga Nistrului în cazul în care rușii închideau robinetul la gaz.

Trebuie să recunoaștem că, pe moment, formula reală de preț la care au ajuns guvernul R. Moldova și „Gazprom” este una foarte bună. Se pare că miracolul s-a produs în ultimul moment, când rușii au lăsat deoparte condițiile dure politice și -culmea! – au acceptat formula de business a moldovenilor. Formulă bine gândită, bănuiesc eu, împreună cu experți europeni”, susține Ion Sturza.

Un singur inconvenient – amânarea de facto a implementării Pachetului 3 energetic. Adică separarea producției de transport și, respectiv, distribuție. O mică problemă în relațiile noastre cu UE. De ce mică? Păi, până la noi mai sunt nemții cu Nord Stream 2. După ei, și noi repejor…

Capitalele lumii, puse pe jar cu criza gazelor din Moldova

De ce totuși s-a produs miracolul? Fostul premier spune că Moldova a întreprins o ofensivă diplomatică fără precedent. Au fost contactate capitalele Baku, Ankara, București, Viena, Berlin, Varșovia, Budapesta, Bruxelles și, bineînțeles, Moscova. Partenerii externi au fost foarte receptivi! Las autoritățile diplomatice să vă dea mai multe informații relevante. Un lucru vreau să menționez – Ursula von der Leyen și Angela Merkel au fost implicate. Aici găsim și un răspuns celor care critică curentul de gândire germanofil de la Chișinău – o abordare pragmatica a relațiilor cu Federația Rusă.

Cazul disputei Moldovei mici și sărace cu gigantul „Gazprom” (a se citi Federația Rusă) a stârnit foarte mult atenția a presei internaționale. Euronews, BBS, FT, Bloomberg… A început să fie o problemă majoră de imagine pentru Federația Rusă ca furnizor serios, imagine și așa mult șifonată de criza gazelor”, a punctat Sturza.

În opinia omului de afaceri, reprezentanții Moldovei nu au vrut sub nici o formă să accepte discuții pe dimensiunea reglementării rapide a conflictului transnistrean. – Deconectarea Moldovei ar fi însemnat automat și deconectarea Transnistriei, care rămânea fără alternative și îngheța la propriu.

Chiar dacă rușii ar fi închis robinetul la gaz, Sturza precizează că, Moldova are astăzi multiple soluții de import de gaz, altele decât din Federația Rusă. Primul și cel mai plauzibil – conducta Iași-Chișinău, operațională și plină cu gaz, capabilă să satisfacă necesitățile malului drept. Revers din Balcani, tranzit prin Ucraina din Europa, posibilități de înmagazinare în Ucraina, România…

Gazprom risca să piardă Moldova

Din punct de vedere al businessului gazier, omul de afaceri spune că, Gazprom înțelege foarte bine că prețurile pe piața spot o vor lua la vale. În primăvara vor fi în jurul 150-200 USD. Ei mereu s-au luptat pentru formule legate de petrol, mult mai constante pentru furnizor.

Odată conectată la surse alternative, Moldova nu mai revine la Gazprom, lucru care nu-i avantajează pe ruși. Moldova rămâne un nod de furnizare extrem de important, controlul asupra căruia nu trebuie pierdut. Trebuie cumva reglementată problema datoriei curente. Faptul că s-a acceptat ca ea să fie auditată e o mare realizare. Despre datoriile de 7,5 miliarde ale Transnistriei nici un cuvânt!”, precizat Sturza.

#capitale #pachetul energetic #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criza carburanților din Rusia începe să se reflecte tot mai puternic în prețurile alimentelor și ale bunurilor de consum. Pe fondul scumpirii accelerate a benzinei și motorinei, legumele, carnea, pâinea și alte produse de bază s-au scumpit semnificativ în ultimele săptămâni, potrivit datelor oficiale ale Rosstat.

Între sfârșitul lunii mai și 6 iulie, prețul cartofilor și al cepei a crescut cu 27,7%, cel al verzei cu 18,8%, al sfeclei cu 17,2%, iar al morcovilor cu 13,1%. Printre produsele și serviciile care s-au scumpit cel mai mult se numără și carnea de pui, cu 6,1%, precum și vacanțele pe litoralul Mării Negre și în Asia de Sud-Est.

În aceeași perioadă, benzina s-a scumpit cu 8,9%, iar motorina cu 10,5%, în timp ce inflația anuală la carburanți s-a apropiat de 20%, cel mai ridicat nivel din ultimii peste 15 ani.

Analiștii avertizează că scumpirea combustibililor devine unul dintre principalii factori care alimentează inflația. Potrivit expertului Vladimir Cernov de la Freedom Global, prețurile la carburanți cresc de aproape trei ori mai rapid decât inflația generală, ceea ce majorează costurile de transport, distribuție, lucrări agricole și producție de îngrășăminte. Aceste costuri sunt transferate ulterior în prețurile finale plătite de consumatori.

Specialiștii spun că actuala criză a fost amplificată și de deficitul de carburanți. Din cauza lipsei de combustibil, transportul mărfurilor a devenit nu doar mai scump, ci și mai lent, numeroase camioane fiind nevoite să staționeze. Efectele sunt resimțite în special în cazul produselor alimentare ieftine și perisabile.

Pe lângă legume și carne, în ultima lună s-au scumpit și zahărul (2,9%), merele (2%), hrana pentru animale (1,8%), telefoanele inteligente (1,7%), peștele (1,4%) și pâinea (1%). De asemenea, prețurile mai multor medicamente incluse în coșul săptămânal de consum au crescut cu până la 2,3%.

Economiștii avertizează că, dacă prețurile la carburanți vor continua să crească în același ritm, inflația alimentară se va accentua în lunile următoare. Temerea este împărtășită și de populație: un sondaj realizat la începutul lunii iulie de FOM arată că 49% dintre ruși se așteaptă ca prețurile la alimente, bunuri și servicii să crească și mai rapid în perioada următoare.

#legume #preturi #Rusia