18 afaceri vor beneficia de Grant în valoare de până la 200 de mii de lei. ODIMM susține digitalizarea IMM-urilor

01 Nov. 2021, 17:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
01 Nov. 2021, 17:39 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Organizația pentru Dezvoltarea Afacerilor Mici și Mijlocii (ODIMM) anunță că 18 afaceri vor beneficia de Grant în valoare de până la 200 de mii de lei fiecare pentru digitalizare. Companiile au fost selectate în cadrul celui de-al treilea Concurs de proiecte investiționale depuse de companiile din Republica Moldova

ODIMM continuă implementarea mecanismelor de sprijin privind transformarea digitală a ÎMM, care vor minimiza efectele crizei pandemice actuale și vor deveni principala resursă salvatoare în ulterioarele situații de criză. Astăzi, 01 noiembrie 2021, Comitetul extern de supraveghere a Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM a făcut totalurile celui de-al treilea Concurs de proiecte investiționale depuse de companiile din Republica Moldova pentru îmbunătățirea sau transformarea procesului de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale.

Astfel, 18 afaceri vor beneficia de Grant în valoare de până la 200 de mii de lei fiecare, în suma totală de circa 3,3 milioane lei . Banii vor fi alocați din fondurile Uniunii Europene (2,8 milioane lei) și bugetul de stat (513 mii lei) Implementarea proiectelor investiționale vor genera investiții în economie de circa 7,2 milioane lei și vor crea 137 locuri de muncă. Până în prezent, prin intermediul acestui instrument de suport, 293 de companii autohtone au fost susținute financiar prin Granturi și Business Vouchere.

Andrei Cușcă, președintele Comitetului, șef de direcție politici și reglementări în domeniul societății informaționale și economiei digitale din cadrul Ministerului Economiei, a evidențiat importanța transformării digitale a afacerilor pentru asigurarea rezilienței la criza pandemică. „Apreciem interesul continuu al antreprenorilor pentru modernizarea proceselor de producție, a capacității de inovare și a strategiilor de marketing. Suntem convinși că utilizarea tehnologiilor informaționale și a celor digitale vor spori în mod semnificativ competitivitatea companiilor atât pe piața internă, cât și externă”.

Despre importanța digitalizării și transformării a menționat și Iulia Costin, director general ODIMM. Ea spune că organizația încurajează utilizarea noilor tehnologii și instruirea antreprenorilor în acest sens.

„Prin susținerea digitalizării ÎMM, ODIMM și-a propus să stimuleze utilizarea noilor tehnologii digitale de-a lungul întregului proces de gestiune a afacerii, să instruiască antreprenorii în domeniul utilizării tehnologiilor informaționale, inclusiv implementarea platformelor de comerț electronic („e-Commerce”) și să ofere acces nelimitat la educație antreprenorială gratuită în mediul digital”.

Din totalul celor 18 companii aprobate spre finanțare, circa 17% sunt din domeniul prestări servicii, 33% – industria prelucrătoare, 39% – agricultură, 6% – practică activități în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicații, 5% – construcții. În același timp, o treime (33%) din numărul total de companii sunt localizate în regiunea de Nord a țării, 39% – în Centru, iar 28% – în regiunea de Sud și UTA Găgăuzia.

Amintim faptul că lansarea Instrumentului de susținere privind digitalizarea ÎMM a avut loc în luna iunie 2020. Timp de 1,6 ani, prin intermediul acestui mecanism de susținere, peste 800 de antreprenori și-au evaluat nivelul de digitalizare a afacerilor, iar peste 600 au participat la sesiunile de instruire, dintre care 293 de companii au fost susținute financiar prin Granturi și Business Vouchere.

Pe viitor, pentru asigurarea unui acces continuu la resurse financiare și educaționale necesare pentru implementarea tehnologiilor digitale, Ministerul Economiei în colaborare cu ODIMM au dezvoltat Programul de Transformare Digitală a ÎMM, care urmează a fi aprobat de către Guvern până la sfârșitul anului 2021.

Instrumentul de susținere privind digitalizarea ÎMM este finanțat din bugetul de stat, suplinit din fondurile Uniunii Europene și GIZ Moldova cu suportul financiar al Guvernului Germaniei, fiind implementat de către ODIMM în parteneriat cu GoOnline al Asociației COR, Programul Startup Moldova dezvoltat de proiectul TEKWILL, cu susținerea USAID, Suedia și UK aid.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.