Nouă state membre UE cer un dead-line pentru interzicerea vânzărilor de mașini pe benzină şi motorină

Comisia Europeană (CE) ar trebui să stabilească o dată pentru interzicerea vânzărilor maşinilor echipate cu motoare diesel sau pe benzină în blocul comunitar, în vederea alinierii sectorului transporturilor la obiectivele climatice, au cerut miercuri nouă state membre UE, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conduse de Danemarca şi Olanda, ţările au trimis CE o scrisoare cerând politici ambiţioase la nivelul UE pentru a limita emisiile de gaze din sectorul transporturilor. Printre aceste politici se află stabilirea unei date pentru interzicerea vânzărilor de maşini şi camionete noi echipate cu motoare diesel sau pe benzină. Obiectivul preşedintelui Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, este crearea unei Europe neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050.

“Trebuie să accelerăm tranziţia verde a transportului rutier, iar legislatorii trebui să trimită semnale clare producătorilor auto şi consumatorilor din UE”, a afirmat ministrul danez al Mediului, Dan Jorgensen.

Alte state care s-au alăturat iniţiativei sunt Austria, Belgia, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburg şi Malta.

Comisia Europeană va propune în iunie standarde mai dure privind emisiile de dioxid de carbon ale noilor maşini în Europa, pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

Actualele standarde privind emisiile de dioxid de carbon “trebuie întărite semnificativ” şi UE trebuie de asemenea să extindă staţiile de încărcare pentru vehiculele electrice. Legislaţia UE trebuie amendată pentru a permite statelor să ia măsuri la nivel naţional privind interzicerea vânzărilor maşinilor echipate cu motoare diesel sau pe benzină, susţin cele nouă ţări.

Vânzările de automobile electrice şi hibride în Uniunea Europeană s-au triplat anul trecut, depăşind pragul de un milion de unităţi, fiind responsabile pentru mai mult de 10% din numărul total de vehicule vândute, arată datele publicate de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

Pe lângă faptul că trebuie să îndeplinească noile ţinte stricte privind emisiile de carbon introduse în UE, producătorii auto au beneficiat şi de subvenţiile guvernamentale pentru vehiculele electrice, subvenţii care au fost incluse în programele naţionale de revenire din pandemie, în special în Franţa şi Germania. În consecinţă, în 2020, vânzările de vehicule complet electrice s-au dublat până la 538.772 unităţi, de la 247.854 unităţi în 2019.

#Uniunea Europeană #Comisia Europeană #automobile electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Traficul la frontiera dintre Republica Moldova și România a atins unul dintre cele mai ridicate niveluri din această vară. În ultimele 48 de ore, aproximativ 100 de persoane și 25.000 de mijloace de transport au traversat punctele de trecere a frontierei. Autoritățile române susțin că au adoptat măsuri speciale pentru fluidizarea circulației, anunță Poliția de Frontieră dinn România.

Cele mai mari aglomerări au fost înregistrate la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni, unde în ultimele două zile au trecut aproximativ 30 mii de persoane și peste 7.600 de autovehicule. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, traficul a crescut cu aproximativ 40%, atât în ceea ce privește numărul călătorilor, cât și al mijloacelor de transport.

Pe fondul valorilor ridicate de trafic, în cursul zilei de 2 august, timpul mediu de așteptare la intrarea în România a ajuns, în anumite intervale orare, la aproximativ 60 de minute.

Pentru reducerea cozilor, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași a suplimentat personalul de control și a pus în funcțiune întreaga infrastructură disponibilă din PTF Sculeni. Toate cele 13 artere de control. Este vorba de șapte pe sensul de intrare în România și șase pe sensul de ieșire, care au fost utilizate la capacitate maximă.

Totodată, au fost folosite echipamente mobile de verificare, iar, în funcție de situația din teren, a fost aplicată și procedura „revers”, care permite redirecționarea temporară a traficului pe benzile sensului opus pentru a crește capacitatea de procesare.

Poliția de Frontieră Română subliniază că durata traversării este influențată nu doar de controlul de frontieră, ci și de verificările vamale, sanitar-veterinare și fitosanitare efectuate de autoritățile competente.