Nouă state membre UE cer un dead-line pentru interzicerea vânzărilor de mașini pe benzină şi motorină

Comisia Europeană (CE) ar trebui să stabilească o dată pentru interzicerea vânzărilor maşinilor echipate cu motoare diesel sau pe benzină în blocul comunitar, în vederea alinierii sectorului transporturilor la obiectivele climatice, au cerut miercuri nouă state membre UE, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Conduse de Danemarca şi Olanda, ţările au trimis CE o scrisoare cerând politici ambiţioase la nivelul UE pentru a limita emisiile de gaze din sectorul transporturilor. Printre aceste politici se află stabilirea unei date pentru interzicerea vânzărilor de maşini şi camionete noi echipate cu motoare diesel sau pe benzină. Obiectivul preşedintelui Comisiei Europene, Ursula van der Leyen, este crearea unei Europe neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050.

“Trebuie să accelerăm tranziţia verde a transportului rutier, iar legislatorii trebui să trimită semnale clare producătorilor auto şi consumatorilor din UE”, a afirmat ministrul danez al Mediului, Dan Jorgensen.

Alte state care s-au alăturat iniţiativei sunt Austria, Belgia, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburg şi Malta.

Comisia Europeană va propune în iunie standarde mai dure privind emisiile de dioxid de carbon ale noilor maşini în Europa, pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

Actualele standarde privind emisiile de dioxid de carbon “trebuie întărite semnificativ” şi UE trebuie de asemenea să extindă staţiile de încărcare pentru vehiculele electrice. Legislaţia UE trebuie amendată pentru a permite statelor să ia măsuri la nivel naţional privind interzicerea vânzărilor maşinilor echipate cu motoare diesel sau pe benzină, susţin cele nouă ţări.

Vânzările de automobile electrice şi hibride în Uniunea Europeană s-au triplat anul trecut, depăşind pragul de un milion de unităţi, fiind responsabile pentru mai mult de 10% din numărul total de vehicule vândute, arată datele publicate de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

Pe lângă faptul că trebuie să îndeplinească noile ţinte stricte privind emisiile de carbon introduse în UE, producătorii auto au beneficiat şi de subvenţiile guvernamentale pentru vehiculele electrice, subvenţii care au fost incluse în programele naţionale de revenire din pandemie, în special în Franţa şi Germania. În consecinţă, în 2020, vânzările de vehicule complet electrice s-au dublat până la 538.772 unităţi, de la 247.854 unităţi în 2019.

#Uniunea Europeană #Comisia Europeană #automobile electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.