Diavolul se ascunde în detalii. Gazul pentru Transnistria, detaliul din contractul cu Gazprom

Regiunea din stânga Nistrului nu a fost subiect de discuții a negocierile cu Gazprom. Federația Rusă și Republica Moldova s-au să nu vorbească despre ea, fiindcă sunt anumite probleme și au zis să le lase la o parte, să nu le atingă, fiindcă dacă le ating, atunci nu mai semnează niciun contract, crede editorialistul Nicolae Negru.

În contractul semnat dintre Moldovagaz și Gazprom ar fi niște condiții de asigurare cu gaz a Transnistriei despre care nu se spune și nu se găsesc în protocol.

E ceva în contract acolo scris, despre care noi nu știm, pentru că e secret, așa au zis, că e secret comercial. (…) Gazele trec pe acolo, ei (n.r Transitria) își iau cât doresc și ceea ce mai rămâne vine la noi, așa că cred că s-a discutat lucrul acesta. Repet, cred că ceva este în contract scris, vom afla poate cu timpul, deocamdată nu știm nimic”, a opinat Negru într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

În urma contractul de livrarea a gazelor semnat de către Moldovagaz și Gazprom, Cuciurganul va fi asigurat cu gaze naturale. Așa a vorbit vicepremierul Spînu la conferința de presă, că volumul de gaze ajunge la 3 miliarde de metri cubi.

E evident că, dacă Republica Moldova are nevoie, să zicem, de 1 miliard și 300 de milioane de metri cubi, restul îi revin regiunii transnistrene. Prin urmare, Transnistria figurează în contract, dacă volumul este calculat de 3 miliarde de metri cubi, numai că nu s-a scris nimic despre ea în acest protocol pe care l-a semnat Spînu cu Miller. Asta trebuie să facă presa acum și noi toți cei care aparținem presei – să aflăm ce prevede acest contract și dacă s-a discutat cum vor să rezolve autoritățile de la Chișinău această gravă problemă, 8 miliarde de dolari Republica Moldova, de fapt, oficial este datoare Gazprom-ului”, a mai spus Negru.

#transnistria #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de jumătate dintre statele membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) intenționează să crească vârsta de pensionare, ca soluție în fața îmbătrânirii populației.

În raportul său bianual privind sistemele de pensii, OCDE semnalează că, în medie, vârsta normală de pensionare va crește, de la 63,9 ani pentru femei și 64,7 ani pentru bărbații care s-au pensionat în 2024, la 65,9 ani și, respectiv, 66,4 ani pentru cei care anul trecut și-au încheiat studiile și au început să muncească, relatează joi agenția EFE, citat de agerpres.ro.

Totuși, vor exista variații semnificative între țările membre, trei dintre acestea menținând vârsta de pensionare la 62 de ani, respectiv Luxemburg, Slovenia și Columbia, în cazul celei din urmă vârsta de pensionare pentru femei fiind chiar și mai scăzută, 57 de ani.

La cealaltă extremă, Danemarca, Estonia, Italia, Olanda și Suedia au inițiat reforme care vor crește vârsta de pensionare la 70 de ani sau chiar mai mult. Astfel, în Danemarca vârsta de pensionare va crește de la 67 de ani, cât este în prezent, la 74 de ani, iar în Estonia de la 65 la 71 de ani.

În spatele acestei tendințe se află îmbătrânirea demografică, ce va afecta toate țările membre ale organizației, într-o măsură mai mare sau mai mică, punând o presiune sporită asupra finanțării sistemelor publice de pensii.

La nivel global, pentru fiecare 100 de persoane cu vârsta cuprinsă în prezent între 20 și 64 de ani (grupa de vârstă activă), există 33 care au peste 65 de ani, dar acest raport se va deteriora și mai mult, numărul celor cu vârste de peste 65 de ani la fiecare 100 de persone din grupa de vârstă 20-64 de ani urmând să crească la 52 până în anul 2050.

Pe baza analizei situației din prezent a sistemelor de pensii, a reformelor preconizate și ținând cont de tendințele demografice, autorii raportului estimează că cheltuielile medii cu pensiile publice în OCDE (în cele 32 de țări pentru care sunt disponibile date) vor crește, de la 8,8% din produsul intern brut (PIB) în prezent, la 10% în 2050.

Precizăm că, anterior, Alexandru Munteanu, prezentând programul de activitate a Guvernului în Parlament, a declarat că majorarea vârstei de pensionare este o tendință globală, determinată de creșterea speranței de viață și de schimbările demografice. În opinia sa, și Republica Moldova va trebui să discute deschis această temă, în contextul normelor și practicilor europene.