Probleme majore pentru Apple: Reduce producţia de iPad-uri pentru a folosi cipurile la telefoanele iPhone 13

Apple a redus producţia de tablete iPad pentru a aloca mai multe componente către iPhone 13, un semn că criza globală de cipuri loveşte și compania americană, relatează Reuters.

Producţia de iPad-uri a scăzut la jumătate în ultimele două luni, faţă de planurile iniţiale ale Apple, potrivit publicaţiei Nikkei, care scrie că piesele destinate iPhone-urilor mai vechi au fost, de asemenea, redirecţionate către iPhone 13.

Motivul pentru care compania Apple acordă prioritate producţiei modelului iPhone 13 este acela că prognozează o cerere mai mare pentru smartphone-uri decât pentru iPad-uri, în contextul în care pieţele occidentale încep să iasă din pandemia de Covid.

În 2020, Apple a ocupat primul loc în vânzările de tablete, cu 58.5 milioane de unități în toată lumea. Producătorul american domină piața, aproximativ 37% din tabltele vândute anul trecut la nivel global fiind iPad-uri.

Smartphone-ul iPhone este cel mai important produs al Apple. În luna septembrie, Apple Inc a lansat iPhone 13 echipat cu un nou cip, denumit A15 Bionic, care permite traducerea automată a unui text. De asemenea, telefonul are un ecran mai bun, o autonomie a bateriei mai extinsă şi modul Cinematic pentru schimbarea automată când se filmează. Modelul este disponibil în cinci culori şi are o viteză mai ridicată datorită componentelor radio şi a tehnologiei 5G.

Nu este prima dată când Apple acordă prioritate iPhone-urilor în detrimentul iPad-urilor. În 2020, compania a redistribuit unele componente de iPad către iPhone 12, prima sa gamă completă de telefoane 5G, pentru a-și proteja cel mai emblematic produs de constrângerile lanțului de aprovizionare în timpul pandemiei de COVID-19.

#iPad #iphone 13 #cipuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comerțul online a devenit principalul motor de creștere al pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, însă marele câștigător nu este operatorul național „Poșta Moldovei”, ci companiile private și internaționale. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, comerțul electronic și-a dublat volumul în perioada 2024–2025, iar în 2025 moldovenii au comandat online bunuri din străinătate în valoare de aproximativ 14,9 miliarde de lei. Pe piața internă, valoarea cumpărăturilor online s-a ridicat la circa 3,5 miliarde de lei.

Boom-ul comerțului electronic s-a reflectat direct în piața serviciilor poștale. Numărul coletelor expediate în Republica Moldova a ajuns anul trecut la aproape 11,94 milioane, iar veniturile întregului sector s-au dublat în doar doi ani: de la 471 de milioane de lei în 2023 la 941 de milioane de lei în 2025.

Veaceslav Ioniță afirmă că această creștere spectaculoasă nu a fost generată de „Poșta Moldovei”, ci de operatorii privați, care au reușit să răspundă mult mai rapid cererii tot mai mari pentru servicii moderne de curierat și livrare.

Potrivit analizei, aproximativ două treimi din creșterea pieței în 2025 au fost asigurate de operatorul ucrainean Nova Poshta, iar pe locul doi s-a clasat compania românească Fan Courier. Împreună, cei doi operatori au generat peste 80% din expansiunea pieței serviciilor poștale din Republica Moldova.

În schimb, operatorul național continuă să piardă teren. După o majorare a veniturilor cu circa 34 de milioane de lei în 2024, „Poșta Moldovei” a înregistrat în 2025 o diminuare de aproximativ 19 milioane de lei, în pofida faptului că piața a continuat să crească accelerat.

Economistul califică situația drept „regretabilă”, considerând că operatorul de stat nu a reușit să se adapteze la schimbările rapide ale pieței și la dezvoltarea explozivă a comerțului online.

Analiza mai arată că transformările se văd și pe piața muncii. Creșterea numărului de angajați din sectorul poștal a fost generată aproape exclusiv de companiile private, în timp ce „Poșta Moldovei” a rămas practic pe loc.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, dezvoltarea comerțului electronic a schimbat radical structura pieței serviciilor poștale din Republica Moldova, transformând un sector aflat ani la rând în stagnare într-unul dintre cele mai dinamice segmente ale economiei.