Einar Vallbaum, consulul onorific al Republicii Moldova în Estonia: „Mai puține vorbe și mai multe fapte”

03 Nov. 2021, 11:17
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
03 Nov. 2021, 11:17 // Oameni şi Idei //  MD Bani

A descoperit Republica Moldova cu mai mulți ani în urmă, pe vremea când lucra în calitate de șofer de curse internaționale, și a simțit un atașamet deosebit față de această țară și de oamenii ei, despre care spune că sunt ospitalieri și cu inimă mare. Este din Estonia, o țară puțin mai mare decât Republica Moldova, care marchează de asemenea în acest an 30 de ani de la restaurarea independenței, dar care a reușit în această perioadă să facă progrese majore pe calea sa de dezvoltare și de la care țara noastră are multe de învățat. În acest articol vă propunem să-l cunoașteți pe Einar Vallbaum, consulul onorific al Republicii Moldova în Estonia și unul dintre cei 15 campioni ai schimbării, desemnați în cadrul „Champions of Change 2021”, un proiect realizat de Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) în colaborare cu Friedrich Naumann Foundation for Freedom.

„Am cunoscut Republica Moldova drept o țară însorită și cu oameni mărinimoși. Pe acea vreme eram șofer și aduceam struguri din Moldova. Într-o bună zi, din cauza unei ploi puternice, am rămas blocați pe un câmp și nu am putut efectua cursa planificată. Se întâmpla ca în acea zi să fie ziua mea de naștere și așa am avut parte de prima mea petrecere în stil moldovenesc. Îmi amintesc și acum de acea zi de naștere pe care mi-au organizat-o localnicii, cu muzică și dansatori în costume tradiționale. Să spun că am rămas uimit, ar însemna să nu spun nimic”. 

Peste ani devenise guvernator al regiunii Laane-Virumaa din Estonia și, cunoscându-l pe ambasadorul de atunci al Republicii Moldova la Tallin, Victor Guzun, a hotărât să facă ceva bun pentru țara care-l cucerise cu ani în urmă și care avea un loc special în inima sa. Datorită inițiativelor și implicării sale, Republica Moldova a primit donații pentru instituții medicale, poliție, iar relațiile dintre moldoveni și estonieni au devenit mai apropiate.

„Relațiile dintre Estonia și Republica Moldova se bazează în primul rând pe conexiunile sociale dintre oameni. Și Republica Moldova, și Estonia sunt două țări mici cu o soartă asemănătoare, fiind afectate de puterea unei țări mai mari. Acesta este unul dintre lucrurile care ne leagă.

Sunt multe lucruri pe care le putem învăța unii de la alții. Spre exemplu, estonienii pot să învețe de la moldoveni să fie prietenoși și săritori la nevoie. În același timp, moldovenii pot învăța de la estonieni cum să fie ordonați și consecvenți”. 

Deși ambele țări și-au declarat independența față de Uniunea Sovietică aproximativ în aceeași perioadă, căile pe care le-au parcurs cele două state în ultimele trei decenii sunt foarte diferite. Estonia a reușit să facă progrese semnificative în anii de după independență, iar în anul 2004 a devenit membră a Uniunii Europene. Einar Vallbaum consideră că, pentru ca Republica Moldova să urmeze exemplul Estoniei, e necesar să avem un consens național privind calea de dezvoltare pe care ne dorim să o urmăm.

„Acum în Estonia lucrurile stau complet diferit. Putem spune că am atins un nivel înalt de dezvoltare și în prezent nu avem o provocare sau un obiectiv major pe care ne propunem să-l atingem. Probabil, la această etapă noi ar trebui să ne preocupăm mai mult de problemele noastre din interior, unde avem încă mult de muncit.

Cât privește Republica Moldova, în opinia mea, la această etapă țara are nevoie de un consens politic pentru a se mișca în direcția corectă de dezvoltare. Ar mai fi necesară o restructurare a nivelul administrațiilor locale și lichidarea corupției, pentru ca statul să se apropie mai mult de Uniunea Europeană. Pentru aceasta e absolut necesar ca Moldova să fie consecventă și cooperantă în demersul ei de integrare europeană”. 

Deși ca suprafață Estonia este o țară mai mare decât Republica Moldova, numărul populației este practic de trei ori mai mic. Totuși, într-o anumită perioadă, și Estonia a fost afectată de fenomenul migrației, mulți dintre cetățenii ei alegând să emigreze în Finlanda, pentru un trai mai bun. Einar Vallbaum susține că, urmând exemplul Estoniei, Republica Moldova poate diminua acest fenomen doar prin ridicarea calității vieții oamenilor. 

„Standardele de viață trebuie să crească, oamenii trebuie să știe că primesc un salariu similar cu cel din străinătate și atunci nu-și vor părăsi țara într-un număr atât de mare”. 

Cel mai de preț sfat pe care îl oferă consolul onorific al Republicii Moldova în Estonia fiecăruia dintre noi, pentru a schimba spre bine societatea în care trăim cu forțele proprii, este: „Mai puține vorbe și mai multe fapte”, iar rezultatele nu vor ezita să apară în timp. 

LID Moldova este o organizație independentă, non-profit, înființată în anul 2019, de către un grup de tineri profesioniști, lideri de opinie și specialiști în domeniile lor de activitate.

Champions of Change 2021 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.

Realitatea Live

28 Mart. 2024, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
28 Mart. 2024, 09:53 // Actual //  Lupu Eduard

În 2023, în Moldova au fost importate 907,9 mii tone de produse petroliere, cu cu 6,6% mai mult decât în ​​2022, arată ANRE. C

ea mai mare pondere cade pe motorina – mai mult de 73,3% din toate produsele petroliere importate. Creșterea se datorează în principal creșterii numărului de vehicule diesel, precum și cererii din Ucraina.

Tradițional, principalul furnizor de produse petroliere pentru Republica Moldova este România, deținând 96,8% din importul benzinei, 68,0% din importul motorinei și 54,2% din importul gazului lichefiat. Geografia țărilor care au furnizat în anul 2023 produse petroliere principale în Republica Moldova, este completată de state precum: India cu 9,3%, Turcia cu 9,4% și Emiratele Arabe Unite cu 4,2% la motorină. La benzină, Bulgaria a furnizat țării noastre 3,2% din totalul importului. Totodată, cantități nesemnificative de motorină au fost importate din Bulgaria 1,9%, Federația Rusă 1,7%, Italia 1,5%, Israel 0,9%, cât și din alte țări care cumulativ dețin o cotă de 2,9%.

Pe parcursul anului 2023 prețul mediu de import la benzină a fluctuat în limitele unui coridor de 200 dolari SUA/tona, atingând valoarea maximală în luna septembrie, care a constituit 1 029,3 dolari SUA/tona sau 18 519,3 lei/tona. Comparativ cu începutul anului, prețul de import din luna septembrie a crescut cu 2 416,50 lei/tona sau 182,3 dolari SUA/tona.

În luna decembrie 2023 s-a înregistrat cel mai mic preț mediu de import al benzinei, acesta fiind de 14 365,6 lei/tona sau 811,4 dolari SUA/tona, cu o descreștere de 10,8% comparativ cu începutul anului. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna decembrie s-a micșorat comparativ cu cel din luna ianuarie cu 1 737,2 lei/tona.

În perioada anului 2023 prețul mediu de import al motorinei a înregistrat fluctuații mai accentuate decât la benzină, variind într-un coridor de circa 260 dolari SUA/tona. Ca și în cazul benzinei, din cauza scăderii cursului de schimb al monedei naționale în raport cu dolarul SUA, cea mai mare valoare a importurilor exprimată în lei moldovenești a fost înregistrată în luna ianuarie fiind de 18 693,7 lei/tonă, iar cea mai mare valoare în expresie valutară a fost înregistrată în luna octombrie fiind de 1022,0 dolari SUA/tona.

În luna mai 2023, prețul mediu de import a înregistrat o cotă minimă de 13 543,7 lei/tona sau 759,4 dolari SUA/tona, în scădere cu 27,5% comparativ cu luna ianuarie. Exprimat în lei moldovenești, prețul de import din luna mai s-a micșorat comparativ cu cel din luna ianuarie cu 5150,0 lei/tona.

Începând cu luna iunie, prețul mediu de import al motorinei a înregistrat o creștere constantă,  recuperând valorile înregistrate de la începutul anului, după care a scăzut semnificativ în ultimele două luni ale anului.

Cauzele de bază care au condus la majorarea prețurilor de import atât pentru benzină, cât și pentru motorină, au fost creșterea cererii în regiune, reducerea stocurilor globale comparativ cu anii precedenți, dar și capacitățile tot mai limitate a rafinăriilor în raport cu cererea majorată. În contextul înțelegerilor dintre Arabia Saudită și Federația Rusă privind politicile de reducere voluntară a producției de 1,3 milioane baril/zi până la sfârșitul anului 2023, factor multiplicat și de penuria din Libia, care a închis temporar patru dintre terminalele sale de export de petrol din cauza unei furtuni devastatoare din estul țării, au determinat cotația Platts atât la benzină, cât și la motorină să ajungă la mijlocul lunii septembrie să depășească nivelul de 1000 dolari SUA/tona.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău