Probleme majore pentru Apple: Reduce producţia de iPad-uri pentru a folosi cipurile la telefoanele iPhone 13

Apple a redus producţia de tablete iPad pentru a aloca mai multe componente către iPhone 13, un semn că criza globală de cipuri loveşte și compania americană, relatează Reuters.

Producţia de iPad-uri a scăzut la jumătate în ultimele două luni, faţă de planurile iniţiale ale Apple, potrivit publicaţiei Nikkei, care scrie că piesele destinate iPhone-urilor mai vechi au fost, de asemenea, redirecţionate către iPhone 13.

Motivul pentru care compania Apple acordă prioritate producţiei modelului iPhone 13 este acela că prognozează o cerere mai mare pentru smartphone-uri decât pentru iPad-uri, în contextul în care pieţele occidentale încep să iasă din pandemia de Covid.

În 2020, Apple a ocupat primul loc în vânzările de tablete, cu 58.5 milioane de unități în toată lumea. Producătorul american domină piața, aproximativ 37% din tabltele vândute anul trecut la nivel global fiind iPad-uri.

Smartphone-ul iPhone este cel mai important produs al Apple. În luna septembrie, Apple Inc a lansat iPhone 13 echipat cu un nou cip, denumit A15 Bionic, care permite traducerea automată a unui text. De asemenea, telefonul are un ecran mai bun, o autonomie a bateriei mai extinsă şi modul Cinematic pentru schimbarea automată când se filmează. Modelul este disponibil în cinci culori şi are o viteză mai ridicată datorită componentelor radio şi a tehnologiei 5G.

Nu este prima dată când Apple acordă prioritate iPhone-urilor în detrimentul iPad-urilor. În 2020, compania a redistribuit unele componente de iPad către iPhone 12, prima sa gamă completă de telefoane 5G, pentru a-și proteja cel mai emblematic produs de constrângerile lanțului de aprovizionare în timpul pandemiei de COVID-19.

#iPad #iphone 13 #cipuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.