Probleme majore pentru Apple: Reduce producţia de iPad-uri pentru a folosi cipurile la telefoanele iPhone 13

Apple a redus producţia de tablete iPad pentru a aloca mai multe componente către iPhone 13, un semn că criza globală de cipuri loveşte și compania americană, relatează Reuters.

Producţia de iPad-uri a scăzut la jumătate în ultimele două luni, faţă de planurile iniţiale ale Apple, potrivit publicaţiei Nikkei, care scrie că piesele destinate iPhone-urilor mai vechi au fost, de asemenea, redirecţionate către iPhone 13.

Motivul pentru care compania Apple acordă prioritate producţiei modelului iPhone 13 este acela că prognozează o cerere mai mare pentru smartphone-uri decât pentru iPad-uri, în contextul în care pieţele occidentale încep să iasă din pandemia de Covid.

În 2020, Apple a ocupat primul loc în vânzările de tablete, cu 58.5 milioane de unități în toată lumea. Producătorul american domină piața, aproximativ 37% din tabltele vândute anul trecut la nivel global fiind iPad-uri.

Smartphone-ul iPhone este cel mai important produs al Apple. În luna septembrie, Apple Inc a lansat iPhone 13 echipat cu un nou cip, denumit A15 Bionic, care permite traducerea automată a unui text. De asemenea, telefonul are un ecran mai bun, o autonomie a bateriei mai extinsă şi modul Cinematic pentru schimbarea automată când se filmează. Modelul este disponibil în cinci culori şi are o viteză mai ridicată datorită componentelor radio şi a tehnologiei 5G.

Nu este prima dată când Apple acordă prioritate iPhone-urilor în detrimentul iPad-urilor. În 2020, compania a redistribuit unele componente de iPad către iPhone 12, prima sa gamă completă de telefoane 5G, pentru a-și proteja cel mai emblematic produs de constrângerile lanțului de aprovizionare în timpul pandemiei de COVID-19.

#iPad #iphone 13 #cipuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale pe piețele europene a continuat să crească în ultimele zile, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimele aproape șase luni, pe fondul vremii neobișnuit de reci din mai multe regiuni ale Europei și al unor riscuri sporite privind aprovizionarea, transmite DPA.

Pe parcursul săptămânii de tranzacționare, cotațiile gazelor au crescut cu aproximativ 20%, marcând cea mai abruptă creștere săptămânală din octombrie 2023. Vineri dimineață, la hub-ul TTF de la Amsterdam, principalul punct de referință pentru prețurile gazelor în Europa, contractele futures se tranzacționau la 34,30 euro pentru un megawatt-oră (MWh), nivel atins ultima dată în luna august.

Evoluția prețurilor este susținută și de nivelul scăzut al stocurilor de gaze. Rezervele din depozitele europene se situează în prezent la aproximativ 52%, semnificativ sub media sezonieră de 67%. Potrivit analiștilor, temperaturile foarte scăzute prognozate pentru finalul lunii ar putea accelera retragerile din unitățile de stocare, sporind presiunea asupra pieței.

La factorii meteorologici se adaugă și tensiunile geopolitice. Situația incertă din Iran, un furnizor important de gaze pentru Turcia, influențează suplimentar piața. Amenințările recente ale Statelor Unite privind impunerea unor taxe vamale de 25% țărilor care desfășoară relații comerciale cu Iranul au alimentat temerile legate de securitatea aprovizionării.

În același timp, cererea ridicată din China, cel mai mare cumpărător de gaze naturale lichefiate (GNL), contribuie la presiunea ascendentă asupra prețurilor, într-un context global în care competiția pentru resursele energetice rămâne intensă.