Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale - motiv de îngrijorare pentru UER! A transmis o scrisoare

Modificarea Codului serviciilor media audiovizuale a ajuns și în vizorul Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER). Această schimbare a trezit îngrijorarea instituției. În opinia UER, modificările au potențialul de a duce la subordonarea politică a organelor de conducere și supraveghere ale TRM și amestec direct în politica sa editorială. De asemenea, sunt preocupați de timpul excepţional de scurt prevăzut pentru dezbaterea publică a acestor schimbări importante aduse cadrului legal și aparenta lipsă a unei consultări potrivite.

În acest context, Noel Curran, Directorul General al Uniunii Europene de Radiodifuziune (UER), a transmis o scrisoare către Biroul permanent al Parlamentului și Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de lege pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale (nr. 174/2018).

”Radiodifuzorul public independent și de încredere are un rol deosebit de important pentru societăţile în tranziţie. Pentru a îndeplini această funcție, ar trebui să fie împuternicit prin structurile de guvernare să funcționeze independent de presiunea și interferența politică. Credibilitatea și încrederea vor fi obținute numai prin independență și raportarea echilibrată a evoluțiilor importante dintr-o țară.Considerăm că amendamentele propuse pentru a implica direct Parlamentul în numirea și demiterea (din motive ample și nedefinite) a Directorului general este un pas înapoi în asigurarea autonomiei și independenței TRM. În plus, o nouă putere a Parlamentului de a demite întregul organism de supraveghere (Consiliul de supraveghere și dezvoltare) în fiecare an prin respingerea raportului anual de activitate ar pune în mod inevitabil TRM sub și mai multă presiune politică”, sunt argumentele menționate în scrisoare.

Semnatarul scrisorii face referință și la ”Recomandarea Consiliului Europei nr (2012) 1 a Comitetului de Miniștrilor către statele membre privind guvernarea radiodifuzorului public prevede că: „Securizarea și apărarea independenței este un rol primordial al oricărui cadru de guvernare a serviciului public media și acesta este motivul pentru care independența a fost în centrul tuturor standardelor relevante ale Consiliului Europei.” În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-un caz care privea direct guvernarea TRM, a susținut că statele au o obligație pozitivă de a pune în aplicare un cadru juridic care să asigure independența radiodifuzorului public față de ingerința și controlul politic (Manole a.O c. Moldova, nr 13936/02)”.

La final, se solicită respectuos să fie acordat timp adecvat pentru consultarea publică cu privire la amendamentele propuse și să se țină cont în mod corespunzător de preocupările exprimate în scrisoare. Totodată, Noel Curran menționează că UER rămâne la dispoziție pentru a discuta aceste probleme în detaliu și pentru a împărtăși exemple de bune practici din Europa.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune este o alianță a radiodifuzorilor publici, care a fost fondată la 12 februarie 1950. În prezent are 73 de membri activi în 56 de țări și 34 de membri asociați în 20 de țări. IP Compania ”Teleradio-Moldova” este membru activ al UER din anul 1994.

#TRM #UER #scrisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.