Câți moldoveni muncesc legal peste Prut. Măsuri disperate ale Guvernului român pentru majorarea lucrătorilor străini

Guvernul de la București va majora puternic, pentru anul viitor, numărul avizelor care pot fi acordate muncitorilor străini, la 100.000 de lucrători, după ce în acest an a fost stabilit inițial un contingent de 25.000 angajați, dublat ulterior la un total de 50.000.

Noua limită pregătită, de 100.000 de muncitori străini, este argumentată de Executiv prin deficitul de forță de muncă înregistrat în România, reflectat și din numărul de solicitări din partea angajatorilor care doresc să recruteze cetățeni străini din afara UE. În vară, când a dublat limita la 50.000, premierul Cîțu a arătat că necesarul de forță de muncă pe piață este de 160.000 de lucrători.

Între timp, pentru a diminua din deficitul de forță de muncă, Parlamentul a decis că angajatorii sunt exceptați de la obligația obținerii avizului de angajare în cazul angajării cetățenilor din Republica Moldova, Ucraina și Republica Serbia, cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic. Drept urmare, cetățenii acest state, care doresc să intre pe teritoriul României în scopul desfășurării de activități lucrative, pot solicita viza de lungă ședere pentru angajare în muncă fără a fi necesară prezentarea copiei avizului de angajare.

Datele statistice din România relevă că în anul 2020 numărul de avize de angajare emise de autoritățile române pentru cetățenii moldoveni a fost de 2172 cu aproape 30% mai puțin comparativ cu anul 2019.

#muncitori #moldoveni #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.