WINET – concluzii la final de proiect

După cum spunea Henry Ford „Dacă toți se mișcă în aceeași direcție, succesul este garantat”. Acest principiu a stat la baza proiectului „WINET – Comerț și inovație în industria vinului”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul operațional pentru bazinul Mării Negre 2014-2020, care a facilitat consolidarea relațiilor între toți jucătorii industriei vitivinicole din trei țări din regiunea bazinului Mării Negre: Republica Moldova, România și Bulgaria. Proiectul a reușit să devină o platformă de comunicare regională, nu doar o simplă bază de date. Astfel, sute de reprezentanți ai industriei vinicole din Moldova, România și Bulgaria au fost cooptați într-o rețea care a permis eficientizarea dialogului nu doar între companii, dar și cu autoritățile naționale, agențiile de dezvoltare, parteneri din industriile conexe și societatea civilă.

Principalul partener de implementare al proiectului este Agenția de Investiții „Invest Moldova”, aceasta fiind susținută de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea din România și de Camera de Comerț și Industrie Stara Zagora din Bulgaria.

Pe parcursul perioadei de implementare au fost organizate o serie de evenimente printre care vizitele de schimb de bune practici, în cadrul cărora vinificatorii au avut ocazia de a împărtăși din experiența lor, de a cunoaște tehnologiile de producere și metodele de promovare pe care le utilizează vinăriile din celelalte două țări participante la proiect. Cele 6 webinare care au implicat speakeri renumiți din domeniul vitivinicol au abordat subiecte care prezintă interes în contextul actual al industriei, iar spectatorii au avut ocazia să primească de la specialiști răspunsuri la întrebări.

Proiectul a însemnat și prima conferință transfrontalieră. Astfel, comunitatea industriei vitivinicole din cele trei țări s-a reunit în cadrul evenimentului, iar cei 18 speakeri din R. Moldova, România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie, Italia, Elveția și Germania au abordat la eveniment, în cadrul panelurilor de discuții, prezentărilor și sesiunilor de networking cele mai relevante subiecte din domeniul vitivinicol, au făcut analiza situației actuale a sectorului, au conturat noi perspective de dezvoltare și colaborare și au împărtășit idei despre depășirea crizei provocate în contextul pandemic.

La conferința moderată de către Directorul General Adjunct al Agenției de Investiții „Invest Moldova” și liderul proiectului WINET, Elena Oleinic – Slivinschi, au fost invitați reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor de stat din cele trei țări, precum și ai corpului diplomatic, echipele de implementare a proiectului, producătorii și alți actori din industrie, printre invitații cu renume mondial fiind Pau Roca, Directorul General al Organizației Internaționale a Viei și Vinurilor, Dr. Caroline Gilby, Master of Wine, Joe Fattorini, scriitor și prezentator al The Wine Show și mulți alții

De asemenea, în cadrul proiectului a fost creată platforma winet.wine – instrument valoros de networking și marketing, unde producătorii din cele trei țări au ocazia să-și expună vinurile, având astfel acces la un număr mare de potențiali parteneri și cumpărători.

Mai mult, oricine este interesat de un anumit produs poate apăsa butonul „Solicită oferta” și obține informație și oferta de preț imediat. Este o punte de legătură directă între producător și potențialul partener de comerț, care permite evitarea multor pași inutili în procesul de comunicare și economisește timp și efort.

Proiectul „WINET – Comerț și inovație în industria vinului” a ridicat networking-ul clasic la un alt nivel, utlizând instrumentele digitale, pentru a crea posibilități fără precedent de dezvoltare a comerțului în industria vitivinicolă din Moldova, România și Bulgaria.

#industria vinicola #WINET #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries ar fi provocat pierderi uriașe celui mai mare marketplace din Rusia și comercianților care își vând produsele prin intermediul platformei. Potrivit estimărilor citate de Forbes, prejudiciul cumulat s-ar putea apropia de un trilion de ruble, după distrugerea unor importante capacități logistice ale companiei.

Campania de atacuri ar fi lăsat Wildberries fără marile sale depozite și ar fi scos din funcțiune aproximativ o treime din capacitatea totală de stocare, punând o presiune puternică asupra imperiului de afaceri controlat de Tatiana Kim.

Serghei Semko, analist principal al agenției de cercetare Data Insight, estimează că numai pierderile directe ale Wildberries provocate de distrugerea infrastructurii ajungeau, la jumătatea lunii august, la 147–223 miliarde de ruble. Dacă sunt incluse costurile pentru demolarea structurilor afectate, evacuarea deșeurilor și refacerea terenurilor, factura ar putea urca la 278 de miliarde de ruble.

Și mai mari sunt pierderile suportate de comercianții care aveau marfa depozitată în centrele logistice lovite. Potrivit estimărilor lui Semko, produsele distruse ar valora între 445 și 507 miliarde de ruble, ceea ce ar ridica prejudiciul total la aproximativ 800 de miliarde de ruble.

Margareta Evstigneeva, șefa Asociației Furnizorilor de Mărfuri pentru Comerțul pe Platforme Electronice, estimează însă pierderile comercianților la 600–700 de miliarde de ruble. Adăugate pagubelor Wildberries, acestea ar putea împinge factura totală spre pragul de un trilion de ruble.

„La mulți a ars până la 95% din întreaga marfă”, afirmă Evstigneeva. Potrivit acesteia, compensațiile oferite micilor comercianți ar fi fost în medie de numai 2.000–30.000 de ruble și nu ar fi acoperit nici 20% din pierderile suferite.

Situația financiară a Wildberries ar începe, la rândul său, să dea semne de tensiune. După atacurile asupra depozitelor, cifra de afaceri a companiei ar fi scăzut, iar comercianții reclamă întârzieri la plata banilor pentru produsele deja vândute.

În paralel, WB Bank, instituția financiară afiliată grupului, a lansat o campanie pentru atragerea banilor populației prin depozite pe termen scurt, cu dobânzi de peste 14% pe an.

Dimensiunea pierderilor este cu atât mai importantă cu cât numai pagubele directe estimate ale Wildberries ar putea depăși profitul anual al companiei. În anul precedent, aceasta raportase un profit de aproximativ 175 de miliarde de ruble.

Reprezentanții comercianților susțin că Wildberries ar invoca forța majoră pentru distrugerea mărfurilor și că nu ar exista, deocamdată, perspective pentru despăgubirea integrală a vânzătorilor afectați.

Unul dintre marii comercianți, Igor Șancenko, susține că a pierdut produse în valoare de peste 400 de milioane de ruble. Acesta cere compensarea mărfurilor distruse cel puțin la prețul de cost și suspendarea temporară a unor obligații fiscale pentru firmele afectate.

O asemenea intervenție ar necesita însă sute de miliarde de ruble. O sursă apropiată Kremlinului, citată anterior de Reuters, susținea că bugetul rus nu dispune de resurse suficiente pentru salvarea comercianților afectați și avertiza asupra riscului unui val de falimente.

Problemele apar într-un moment dificil pentru finanțele publice ale Rusiei. Potrivit datelor prezentate în material, deficitul bugetului federal ajunsese la sfârșitul lunii iulie la 6,45 trilioane de ruble, de 1,7 ori peste nivelul planificat pentru întregul an, în timp ce cheltuielile militare absorb aproximativ o treime din buget.