Putin una spune și alta fumează. Tranzitul gazului în UE s-a redus cu 19%

Operatorul de transport gaze de la Kiev anunță că tranzitul gazului rusesc în UE s-a redus cu 19% și a constituit 2,6 miliarde metri cubi în luna octombrie. Asta deși președintele rus Vladimir Putin a ordonat acum o săptămână gigantului Gazprom să crească livrările de gaz către Uniunea Europeană, odată ce rezervoarele ruseşti vor fi umplute.

În același timp, tranzitul de gaze pentru Slovacia s-a majorat cu 6%, la 2,1 miliarde metri cubi în luna octombrie față de luna septembrie.

Potrivit informațiilor companiei de lei Kiev, chiar dacă de la 1 noiembrie au fost majorate livrările de gaz în Republica Moldova, volumul total al gazelor rusești tranzitate a continuat să se reducă în comparație cu volumele rezervate.

În medie, volumele de gaz tranzitate constituie 60 milioane metri cubi/zilnic”, a declarat Serghei Makogon, directorul companiei de transport gaze de la Kiev.

Contractul dintre Naftogaz și Gazprom semnat la sfârșitul anului 2019 prevede tranzitarea a 40 miliarde metri cubi de gaz/anual pe o perioadă de patru ani. Totodată, indiferent de volumele tranzitate, Gazprom trebuie să achite pentru volumele rezervate pentru tranzit.

Ucraina insistă pe majorarea tranzitului de gaze pe teritoriul său. Or, potrivit spuselor lui Makogon, capacitatea rețelei de tranzit a Ucrainei este de 146 miliarde metri cubi/anual, dar 100 miliarde metru cubi nu sunt utilizați.

Kievul deja a rămas fără o parte a tranzitului de gaze în condițiile în care Ungaria primește gaze prin conducta TurkStream.

Moscova a anunțat în repetate rânduri că este gata să prelungească contractul de tranzit al gazelor dacă acest lucru va fi rentabil economic.

#tranzit #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul desemnat, Vasile Tofan, anunță că Executivul lucrează la un nou concept de reformă fiscală, care va fi supus consultărilor publice în perioada următoare. Potrivit acestuia, obiectivul este reducerea poverii fiscale asupra muncii și, posibil, asupra investițiilor, însă veniturile pierdute la buget vor trebui compensate prin alte surse de impozitare.

Tofan a declarat că politica fiscală trebuie construită în jurul principalelor categorii pe care statul le poate taxa: consumul, investițiile, munca și viciile, acestea generând peste 95% din veniturile bugetare.

„Într-o lume perfectă, noi ar trebui să lucrăm doar la rebalansarea între aceste patru. De exemplu, hotărâm că taxăm mai puțin munca, taxăm mai puțin investițiile, poate taxăm mai mult viciile, taxăm un pic mai mult consumul”, a explicat premierul desemnat.

În același timp, acesta a recunoscut că Republica Moldova are nevoie de venituri suplimentare pentru a finanța angajamentele asumate de stat, inclusiv reforma salarizării în sectorul public.

„Oamenii se așteaptă la salarii mai mari, în primul rând pentru profesori, medici și forțele de ordine. Trebuie să revedem și salariul minim pe economie, care ne ajută inclusiv să scoatem din economia tenebră locurile de muncă nedeclarate”, a spus Tofan.

Premierul desemnat a evitat să avanseze măsuri fiscale concrete, precizând că este prea devreme pentru a spune dacă vor fi majorate anumite taxe sau reduse altele.

„Nu am acum un răspuns direct să vă spun că o să crească TVA-ul cu atât sau că o să scadă impozitele pe muncă cu atât. Este o întrebare prea complicată și prea sensibilă ca să ne permitem improvizații”, a declarat el.

Potrivit lui Tofan, noul concept de reformă fiscală va fi prezentat public cât mai curând, iar autoritățile intenționează să organizeze consultări pentru a evita erorile care au însoțit tentativa anterioară de reformă.

„Vom veni într-o manieră transparentă și vom propune o reformă fiscală care va plasa accentele acolo unde trebuie: o taxare mai mică a muncii și, potențial, a investițiilor, dar va trebui să compensăm în altă parte”, a conchis premierul desemnat.