Marea Britanie pierde de 178 de ori mai mult din Brexit decât câștigă din noile acorduri comerciale negociate Johnson

08 Nov. 2021, 10:10
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Nov. 2021, 10:10 // Actual //  MD Bani

Acordurile comerciale post-Brexit semnate de guvernul condus de Boris Johnson produc un beneficiu economic neglijabil față de pierderile catastrofale suferite de economia britanică ca urmare a deconectării de piața europeană, scrie The Independent, citând o analiză realizată de cercetători de la Observatorul de Politică Comercială de la Universitatea din Sussex.

Astfel, cele câteva acorduri comerciale, cu Australia sau Noua Zeelandă, de exemplu, vor produce beneficii economice de între 3 și 7 lire per britanic în următorii 15 ani, conform datelor guvernului.

Această creștere economică, de aproximativ 0,02% din PIB vine într-un contrast puternic cu pierderile estimate de 4% suferite ca urmare a ieșirii din Uniunea Europeană, scrie digi24.ro.

Conform analizei cercetătorilor, acordurile economice pe care guvernul lui Boris Johnson a încercat să le prezinte drept „un nou răsărit” și „Marea Britanie globală la apogeu” nu vor avea aproape niciun impact economic măsurabil.

Estimările oficiale, de asemenea, arată pierderi din cauza Brexit de peste 1.250 de lire per persoană în următorii ani, de peste 178 mai mari decât cele mai optimiste predicții în legătură cu câștigurile de pe urma acordurilor comerciale.

Cercetătorii spun că majoritatea acordurilor de liber schimb anunțate de Johnson, precum cele cu Coreea de Sud, Singapore sau Vietnam sunt pur și simplu încercări de a înlocui tratatele pe care acele țări le aveau cu UE și de care beneficia anterior și UK, ca partea a pieței unice.

„Ele nu produc nimic pentru comerțul britanic și din cauza faptului că nu sunt replici perfecte ale vechilor tratate (n. red. – ale UE, de care beneficia și UK ca parte a pieței unice), îl și afectează negativ, chiar dacă foarte puțin”, spune Guillermo Larbalestier, unul dintre cercetători.

Guvernul britanic a motivat spunând că datele sunt „vechi și statice”, deși ele au fost făcute publice chiar de guvern în vară, în încercarea de a susține acordurile comerciale. Guvernul de la Londra susține, de asemenea, că „centrul de gravitație al comerțului global se mută dinspre Europa spre piețele în creștere din Asia -Pacific” și că are ca strategie „lipirea economiei UK de aceste piețe ale zilei de mâine, capturând oportunități economice ca țară agilă și independentă”.

Conform analizei citate, însă, chiar și acordul cu Japonia, prezentat drept o victorie semnificativă, este foarte similar cu cel pe care țara îl avea anterior ca parte a UE, cu mici diferențe care îi vor pune pe exportatorii britanici în dezavantaj față de cei europeni.

„Comparând cu situația în care nu am fi avut niciun acord, acordul cu Japonia va crește PIB-ul cu 1,5 miliarde de lire, 0,07%. Beneficiile vor fi neglijabile față de pierderile generate de Brexit”, spun cercetătorii care au rezultat analiza, concluzionând că acordurile comerciale, cu oricare țară ar fi ele agreate, nu vor putea să contracareze efectele catastrofale produse în economie de Brexit.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!